Un drum început şi neterminat de vrednici înaintaşi este o datorie morală pentru cei care vor veni pe acest drum, drumul cunoaşterii lui Eminescu. Nicolae Iorga istoric de o dimensiune universală, Pompiliu Constantinescu critic literar şi estet cultural de o mare luciditate, Constantin Noica gânditor profund român, aceşti mari români au în comun voinţa de a fonda o catedră Mihai Eminescu.
De ce ne trebuie o catedră Mihai Eminescu? Mihai Eminescu a fost o personalitate culturală complexă, poet, prozator, dramaturg, eseist, cronicar literar şi dramatic, ziarist şi pamfletar, romancier şi cugetător filosofic.Este considerat cel mai mare scriitor român din toate timpurile dar şi cel mai mare poet pe care l-a dat pământul acestui neam. Datoria noastră nu este în a-i ridica ode, laude, statui. Datoria noastră este de a-l înţelege, de a-l reprepzenta corect, lucid. Ideile sale sunt marcate de genialitate, dar pentru a-l înţelege mai bine trebuie să-l studiem şi mai ales să-i înţelegem opera. Dumitru S. Panaitescu(Perpessicius) şi-a jertfit viaţa şi lumina ochilor dându-ne ediţia defintivă a operei eminesciene, monumentala Eminesciana în XVII volume, ediţia Perpessicius.
George Călinescu ne-a dat cea mai interesantă biografie a poetului scriind Viaţa lui Mihai Eminescu. Continuându-şi munca de arheolog în personalitatea şi opera poetului prin descifrarea operei sale în cinci volume de critică, Călinescu este singurul critic care a încercat să explice binomul om-operă. Toate acestea sunt prea puţine pentru a ne forma o părere exactă despre poet.Manuscrisele sale sunt pline de idei, frânturi de versuri şi fraze, semn al unei frământări geniale a minţii şi a unei voinţe supraomeneşti a inimii.
Atacurile de care Eminescu are parte în ziua de azi pot fi explicate prin vorba marelui nostru poet Tudor Arghezi, cine nu-l respectă azi pe Eminescu dă dovadă de imbecilitate. Mihai Eminescu nu trebuie nici adulat, lauda sterilă nu ajută la nimic, dar nici ponegrit trebuie înţeles la monumentala sa valoare, aşa cum germanii l-au înţeles pe Goethe, italienii pe Dante, englezii pe Shakespeare, francezii pe Hugo şi Baudelaire şi cum multe alte popoare civilizate au făcut-o cu marile monumente culutrale.Ruşii au un cult pentru marele lor poet Puşkin. Munca criticilor literar ruşi, plini de sentiment naţional, s-a materializat în ediţii critice definitive, comentate şi adnotate.Traducerea în marile limbi de circulaţie universală, l-a făcut pe Aleksandr Puşkin mai cunoscut decât marele nostru poet.
Datoria noastră, pe lângă alcătuirea unei noi ediţii critice definitive, este înţelegerea deplină a omului şi a operei. Eminescu nu trebuie văzut sub lupa îngustă a multor oameni de cultură care îl atacă azi din pură dorinţă de a deveni mai cunoscuţi ci trebuie analizat de personalităţi culturale cu deschidere a minţii şi cu enciclopedism literaro-cultural.
Propunem fondarea unei Catedre Mihai Eminescu, catedra de limbă şi cultură română în cadrul unei universităţi de stat. De ce am spus de cultură şi nu literatură, pentru că însuşi Eminescu este literatura română, este fondatorul marii literaturi române de la el se adapă toată literatura noastră până în prezent. Aşa cum spune Betrand Russel că istoria filosofiei este o notă de subsol la opera platoniciană, aşa considerăm că literatura română este o notă de subsol la opera eminesciană. Fondarea unei catedre este un lucru extrem de dificil, îţi trebuiesc o mulţime de specialişti şi o interdisciplinaritate complementară. Fiecare curs sau seminar trebuie să fie o continuare a celorlalte cursuri, pentru ca bucăţi şi fragmente să compună un întreg.
Catedra Eminescu, în opinia noastră ar fi potrivită pentru orice facultate cu filon umanist.Cursurile ar trebui predate la master şi la şcoala doctorală, pentru ca studiul să aibă o finalitate.Avansăm ideea că poate exista şi un master intitulat simplu Mihai Eminescu. După cum se înţelege lucrările de dizertaţie sau de doctorat din catedră vor fi în întregime axate pe analiza operei marelui poet.
Ce ar conţine o astfel de catedră? Propunem o schemă a acestei catedre fundamentale a culturii române:
1. Poezie
– Studii de poeziei, creaţia poetică eminesciană( romanţe, elegii, ode, poezii de dragoste, populare, filosofice, psalmi, rugăciuni, epistole în versuri şi multe alte genuri pe care poetul le-a abordat).
– Studiile poemelor(Memento Mori, Sarmis, Rugăciunea unui dac), studiul complet al poemelor filosofice, istorice, mistice.
– Un singur curs privind studiul poemului Luceafărul, sinteza operei eminesciene.
2.Dramaturgie
– Studii dramatice privind piesele sale de teatru, dramaturgie în versuri de o certă calitate stilistică dar şi teatrală. Ştim din manuscrise, datorită muncii lui George Călinescu şi Perpessicius, că marele noostru creator vroia să termine o operă complexă dramatică care să cuprindă toată istoria românilor.A început opere care din păcate au rămas neterminate, Mira, Decebal, Bogdan Dragoş. Din studiul acestora putem reliefa complexitatea operei dar şi resursele ce au adus la apariţia operei poetice neegalată până acum şi poate niciodată.
3. Proză
– Studii privind proza scurtă, nuvelele fantastice, romanul Geniu pustiu.Proza este de o mare valoare stilistică şi nu trebuie privită ca o continuare a poeziei, este ceva aparte, diferit, cu substraturi filosofico-mistice.
4. Alte cursuri şi studii în cadrul catedrei Mihai Eminescu.
– Studii privind folclorul în opera lui Eminescu, o paralelă între Mioriţa şi Luceafărul.
– Istoria ideilor în opera lui Eminescu.
– Curs de filosofie a operei eminesciene, origini, trăsături şi influenţe.
– Un interesant curs ar fi cel de ziaristică, analizată opera de mare ziarist, perioada în care Mihai Eminescu a fost redactor şi editorialist la Timpul între 1877-1883.
– Mitologie în opera lui Eminescu, mituri şi motive.
– Istoria mitului Eminescu, există sau nu un mit?
– Biografia poetului, romanţată sau oficială, o comparaţie.
– Curs de literatura comparată, opera lui Eminescu comparată cu marii lirici ai secolului XIX, Puşkin, Byron, Baudelaire, Lenau şi alţi mari lirici.
– Un interesant curs, propus în 1940 de Pompiliu Constantinescu, este cel de grafologie, cu exemple din manuscrise facsimilate.De aici putem afla stările, trăirile şi chiar complexa personalitate eminesciană, tulburată de fiori metafizici şi curenţi lirici.
– Istoria imaginarului în opera lui Eminescu, şi imaginarul în ceea ce priveşte omul Eminescu, Eminescu privit de contemporanii săi şi de oamenii zilelelor noastre.
– Istoria ediţiilor critice a lui Eminescu, Eminescu şi critcii săi.
– Eminescu şi muzica, muzicalitatea versurilor sale.
– Călătorii imaginare, un curs care să ne introducă în viaţa citadină şi rurală a secolului XIX, urmărind în paralel viaţa marelui poet.
– Influenţa operei eminesciene în literatura noastră dar şi în literatura universală.
– Eminescu şi ortodoxia, religia în opera lui Eminescu.
Această complexă catedră trebuie să fie formată din filologi, critici literari, scriitori, istorici, filosofi, teologi. Aceste cursuri sunt propunerile noastre privind o astfel de catedră.În opinia noastră, o astfel de catredră trebuie să aparţină mai multor facultăţi, să fie o catedră comună a Facultăţilor de Litere, Istorie, Filosofie şi Teologie.Pentru a fi ajutaţi în munca de cercetare, profesorii din catedră pot să formeze în cadrul unei facultăţi centre de studii, cu reviste lunare care să conţină articole în care este rezumată cercetarea lor vizavi de opera eminesciană.
Pentru a înlesni această muncă, catedra Mihai Eminescu trebuie să conţină un număr restrâns de cursuri, restul putând fi studiate la Institutul de Cercetare Literară Mihai Eminescu. Cursurile care vor fi predate la acest Institut vin în sprijinul acestei catedrei, scopul final al catedrei şi institului trebuie să fie Ediţia monumentală a operei lui Mihai Eminescu şi demitizarea sa. Mitologizarea sa constat în confiscarea imaginii poetului de anumite cercuri cu diverse interese mai mult sau mai puţin oculte.
Dimenisunea gigantescă a operei eminesciene(43 de caiete cu 7588de foi, mai exact 15176 de pagini) necesită ani de studiu. O singură catedră nu ar acoperi toate studiile ce ne pot dezlega taina operei monumentale a culturii române. Pentru a uşura munca cercetării propunem fondarea Institutului de Cercetare Literară Mihai Eminescu, scopul final fiind alcătuirea unei ediţii monumentale privind opera eminesciană. Ediţia monumentală este reprezentată de totalitatea operei, o reeditare a Ediţiei Perpessicius, o critică definitivă a întregii opere şi traducerea operei în cel puţin trei limbi de circulaţie internaţională.Acest Institut poate organiza şi cursuri, cum am spus mai sus, în paralel cu studiile universitare privind opera marelui nostru poet.
Este o datorie morală de a cunoaşte opera celui mai mare creator al neamului românesc, susţinem că o astfel de catedră este o întreprindere măreaţă a culturii române, un efort care ne va duce în eternitatea marilor culturi, căci Eminescu stă plin de cinste alături de Homer, Virgiliu, Horaţiu, Du Fu, Ferdousi, Dante, Cervantes, Shakespeare, Goethe, Hugo, Puşkin, Dostoievski.
Alexandru Cristian, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, este autor al volumului de poezii Versuri Ciobite. În prezent este masterand la Unap şi editor la Reporter Economic.
A colaborat cu diverse publicaţii, Jurnalul de la Păltiniş, Together for Your Business, Buletinele Unap s.a. scriind articole pe teme diverse, apărare, relaţii internaţionale, economie, istorie, poezie. În prezent lucrează la o monografie despre noua ordine internaţionala(statele BRICs), la un studiu privind politica de securitate a Chinei şi la o monografie despre Eminescu care va consta în prezentarea şi receptarea mitului Eminescu, dimensiunea operei şi valorii, care după opinia autorului este universală şi eternă.
Total deacord. Am uitat de adevaratele valori ale literaturii noastre. Din pacate in putin timp vor invata copii la limba si literatura romana de toti dobitocii, iar adevaratele valori gen Eminescu, Stanescu, Goga etc..vor disparea
Buna ziua am si eu o parere credeti ca
va fi posibila o astfel de catedra?
nu este doar o frumoasa utopie scrisa
de autorul articolului?
Poate domnii nostrii de la Academia Romana ar trebuii sa prinda acesta idee si nu sa stea toata ziua coctati pe televiziuni si sa comenteze situatia politica si economica a tarii. Eminescu merita
Lumea si-i pierdut interesul pentru Eminescu de multa vreme, din pacate
SA DAM LA TOATA LUMEA
ACEST ARTICOL SA STIE SI
ACADEMIA!!!
Deacord cu ce spune autorul articolului, dar am o mica problema. Caut o carte de foarte mult timp, si nu stiu unde sa postez exact acest mesaj, in speranta ca cineva ma poate ajuta. Este vorba de volumul Maria Lataretu si cantecele sale
@ovidiu cauta la electrecord. sau la editura casei radio, de la sala radio. Sigur se gaseste.
@author: poetul Darie Ducan zice ca i-ati furat ideea. Se poate fura Eminescu? ma intreb. Eu acuma zic ca daca tot se face catedra asta sa facem si una Caragiale, sau sa o facem ca la englezi. profesorii sa fie Profesor Emeritus Eugen Simion sau Constantin Noica al catedrei de Eminescu.
In primul rand eu nu am furat ideea
nimanui.
In al doilea rand Eminescu nu este al
unui singur om este al Romaniei.
In al treilea rand o catedra de o asemenea anvergura trebuie facuta cu sprijinul tuturor nu se dam in cap unii la altii.
In al patrulea rand nu am auzit de acest poet. Multumesc mult
In primul rand, de asta va acuza omul.
In al doilea rand, daca Eminescu este al Romaniei, cum definim Romania atunci? ma tem ca am mai experimentat un astfel de raspuns prin anii 30 si sper sa nu ne mai intoarcem la el.
In al treilea rand. O catedra de asemenea anvergura dupa cum o numiti nu cred ca se potriveste prea bine cu confuzii de caz. „Sa (ne) dam in cap unii altora” nu „sa dam in cap unii la altii.”
In al patrulea rand, nici acest poet nu a auzit de dumneavoastra.
Erste-concluzia magica este ca e bine totusi ca oameni ca dumneavoastra sau ca tanarul poet se ocupa de o chestiune de „anvergura” aceasta. Macar asa avem o sansa ca mocirlozitatea care e proiectul acesta sa nu se intample prea curand.
Cu respect etc etc.
Treburile stau asa. Poezia din ziua de azi, al generatiei noi, este de tot rasul. Eu lucrez in domeniu si primesc volume de poezie de la diferiti poeti, de prin toata tara. Le citesc, si ma minunez cata prostie se poate asterne pe hartie. Si in loc sa va balacariti pe net, mai bine ati intreprinde ceva concret, ca Eminescu, Goga, Arghezi, si etc sa nu fie uitati de generatiile viitoare.
Si sa nu raman dator, iata cateva titluri de poezii care….nu mai comentez mai departe „postludiu(u”re so vain”, plus intregul volum, „poemul clismei”, „matasea ne crede nemuritori”, „memoria lichida”, „aici radio berlioz”..si lista poate continua
Eminescu este vesnic voi sunteti
NIMENI
MOCIRLA ESTE IN CAPUL CELOR CARE
IL ATACA PE EMINESCU SI PE OAMENII
CARE IL IUBESC. CU RESPECT Alex Cristian
Doamne-ajuta !