Premiul Nobel pentru Literatură, 1968
„… pentru măiestria lui literară, care înfățișează cu mare sensibilitate esența spiritului japonez”
Povestirile lui Kawabata au frumuseţea unor stampe japoneze, delicateţea şi echivocul lor încărcat de semnificaţii subterane. Textul care dă titlul volumului – Dansatoarea din Izu – este considerat la pièce de résistance; singurătatea şi prima dragoste, căutarea de sine, graniţa precară dintre inocenţa copilăriei şi conştiinţa propriei sexualităţi – acestea sunt temele predilecte ale povestirii. Când un tânăr ce încearcă să-şi exorcizeze sentimentele de tristeţe şi dezamăgire porneşte într-o călătorie, ea se dovedeşte a fi cu adevărat iniţiatică – pe parcusul acesteia se va îndrăgosti fără scăpare de o frumoasă dansatoare. Însă când, văzând-o goală din întâmplare, va afla că ea nu a intrat încă în adolescenţă, va începe o luptă sfâşietoare între dorinţa şi sentimentul de culpabilitate născut din neaşteptata pasiune.
Textele vizează emoţiile de nestăpânit care însoţesc procesul maturizării, melancolia declanşată de marile incertitudini şi sunt pline de rafinamentul, subtilitatea şi ambiguitatea ce camuflează misterul tipic scrierilor japoneze, fiind mici bijuterii stilistice perfect construite.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply