Ideile lui Donald Winnicott sunt presărate în numeroase articole clinice şi prezentări scurte, populare. El a făcut o singură încercare de a aşterne pe hârtie o privire de ansamblu asupra ideilor sale, pe care cititorul o găseşte în acest volum. A rămas neterminată, întreruptă fiind de moartea lui survenită în anul 1971. Este o muncă ambiţioasă. Aşa cum spune el însuşi în introducere, „Sarcina acestei cărţi este studiul naturii umane. În momentul începerii ei, sunt poate prea conştient de vastitatea unui asemenea proiect. Natura umană este aproape tot ce avem.În pofida faptului că ştiu acest lucru, intenţionez să respect titlul şi intenţionez să fac o descriere a naturii umane care să înglobeze diversele tipuri de experienţe ce mi-au aparţinut: lucrurile pe care le-am învăţat de la profesorii mei şi din experienţa mea clinică. În acest fel poate o să obţin o descriere personală, şi deci bineînţeles limitată, a unei teme care nu are limite.”Capitolele oferă perspectiva lui Winnicott asupra problemelor majore ale teoriei psihanalitice, ca de exemplu: complexul lui Oedip, sexualitatea infantilă, inconştientul, poziţia depresivă, apărarea maniacală, obiectele tranziţionale, agresiunea, psihosomatica.
Leave a Reply