Începutul romanului Alegerea Sofiei ne introduce în culisele vieţii literare din New York-ul anului 1947, când Stingo încearcă să-şi câştige traiul salahorind pentru Editura McGraw-Hill. După ce este concediat, Stingo se refugiază în Brooklyn, unde face cunoştinţă cu Sofia Zawistowska, o poloneză catolică supravieţuitoare a lagărului de la Auschwitz, şi cu iubitul ei, Nathan, un tânăr intelectual evreu cu care trăieşte o pasiune devoratoare. Stingo devine confidentul Sofiei (de care se îndrăgosteşte) şi partenerul de discuţii al lui Nathan.
Povestea vieţii Sofiei scoate la iveală adevăruri mai puţin lăudabile, dar nu mai puţin omeneşti: intelectuali polonezi care împărtăşesc prejudecăţile rasiale ale cotropitorilor, dar care nu-şi pot cumpăra prin asta bunăvoinţa lor; persoane care nu concep un sacrificiu pentru cauza generală, dar care împărtăşesc, ironic, soarta luptătorilor din Rezistenţă; o femeie – Sofia – nevoită să-şi sacrifice un copil pentru a-l salva pe celălalt (aceasta este dureroasa alegere pe care trebuie să o facă).
La începutul carierei sale internaţionale, romanul s-a bucurat de elogiile colegilor de breaslă şi ale criticilor literari. Carlos Fuentes numea Alegerea Sofiei „unul dintre cele mai mari romane ale tuturor timpurilor”, iar John Gardner îl considera un „thriller de prim ordin, cu atât mai pasionant, cu cât secretele pe care le dezgropăm unul după altul sunt secretele Istoriei şi ale naturii umane înseşi”.
De acelaşi autor
Beznă vizibilă. Amintiri despre nebunie
Leave a Reply