Premiul Nobel pentru Literatură, 1923
„poezia sa întotdeauna inspirată care, într-o formă artistică superioară, dă expresie săiritului unei națiuni întregi”
Din nou e vaiet de furtună-afară,
Iar punctul cuibărit sub plăpumioară
În leagăn doarme dus. În drumul meu
Pădurea Gregory și-un deal cu greu…
Țin piept și se căznesc să ostoiască
Năprasnic vânt de ocean. Rămas
Cu gândurile mele un ceas
Am pribegit cerșind milă cerească.
De un ceas mă rog pentru copilă,
Spre turn se abate vântul fără milă..
Leave a Reply