Volumul analizează viziunea politică şi juridică otomană asupra războiului, păcii şi comerţului cu nemusulmanii – fie ei indivizi, comunităţi sau state. De la cadrul larg reprezentat de normele generale, analiza se restrânge la relaţiile dintre Poarta otomană şi principatele Valahia, Moldova şi Transilvania. Într-un veritabil „studiu de caz”, sunt prezentate relaţiile de putere dintre voievozii tributari şi sultani, statutul juridic al muntenilor, moldovenilor şi ardelenilor ca supuşi ai padisahilor, precum şi locul principatelor de la nord de Dunăre în cadrul Imperiului otoman, toate aşa cum au prins contur în vremea lui Süleyman Magnificul şi cum au evoluat în secolele următoare.
Leave a Reply