Încă din 1800, Balcanii – „Estul sălbatic” al Europei – au constituit o adevărată mină de aur pentru literatura şi industria divertismentului din Europa Occidentală şi America. În acest proces al colonizării imaginare, produsele Vestului – ţări precum Transilvania lui Bram Stoker (din Dracula) şi Ruritania lui Anthony Hope (din Prizonierul din Zenda) – au devenit nume de marcă rentabile şi au fost mai cunoscute decât corespondentele lor reale din Balcani. Studiul Vesnei Goldsworthy demonstrează că, pentru Balcani, imperialismul imaginaţiei a avut consecinţe insidioase şi prea puţin recunoscute. Tabuurile religioase, naţionale şi sexuale, proiectate frecvent asupra regiunii, influenţează încă atitudinea şi reacţiile politice ale Occidentului. Goldsworthy descrie cadrul cultural al întâlnirii Vestului cu Balcanii, de la Byron până la corespondenţii de razboi din anii 90 ai secolului XX, punând alături pentru prima dată, poezia şi ficţiunea – inclusiv genul popular şi comedia, precum şi filmele inspirate de acestea – aparţinând unor autori ca Shelley şi Tennyson, dar şi unui G. B. Shaw, E. M. Forster (a cărui piesa homoerotică „Inima Bosniei” nu a fost jucată niciodată), Graham Greene, Evelyn Waugh şi Lawrence Durrell. Explicând de ce majoritatea celor mai importante opere inspirate de Balcani au fost scrise de femei, autoarea evidenţiază detalii până acum necunoscute despre scriitoare precum Olivia Manning şi Rebecca West.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply