Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară, cartea de poezie a lui Vasile Voiculescu, apărută în 1964, marchează punctul maxim al creaţiei gânditorului român, considera critica de atunci. Perspessicius, cel care a prezentat publicului sonetele, le aprecia “ca operă de rafinament inegalabil a unui încercat meştesugar” şi vedea “în aceste nouăzeci de ostroave, tot atâtea peisagii fastuoase ale unei pasiuni toride, carnale şi spiritualizate în acelasi timp, toate însă dominate de prezenţa inepuizabilei Eve”. Volumul este considerat o capodoperă a liricii erotice, iar Vasile Voiculescu este comparat cu marii creatori ai geniului.
Leave a Reply