Volumul La capra e altre poesie/Capra şi alte poezii oferă cititorului român un florilegiu al uneia dintre operele poetice cele mai rafinate şi mai complexe scrise în limba italiană în prima jumătate a secolului de curând încheiat, dar în ea complexitatea nu se dezvăluie de la început: ea se camuflează îndărătul unui travaliu sistematic de simplificare formală care o ascunde privirii superficiale. Poeziile lui Umberto Saba, şi adesea şi prozele lui, par a fi simple, uşoare, poate chiar facile, stând sub semnul naturaleţii şi al armoniei clasice. Cuminţenia lor, aproape «retro», pare să le plaseze în afara tradiţiei secolului lor şi să reamintească mai degrabă modele vechi, tradiţionale, şi nu rareori ritmuri şi intonaţii populare. Dar simplitatea este numai o aparenţă. La o privire mai atentă, Cantonierul (culegerea sa de poeme şi totodată capodopera sa, care cuprinde 437 de texte, adică aproape întreaga producţie sabiana, din care au fost alese şi cele din volumul acesta) dezvăluie o structură articulată şi laborioasă, studiată ăn fiece detaliu. Sub acest aspect, Cantonierul este o culegere de poezii, dar şi o naraţiune alcătuită dintr-un şir poezii, un soi de roman în versuri, «un roman psihologic», aşa cum l-a definit autorul său, înăuntrul căruia fiecare poezie în parte are sens în sine, dar totodată are un sens şi prin reţeaua de trimiteri la alte poezii, aşa cum se petrece în muzică, între motivele melodice separate şi armonia intregului simfonic. (Margherita Ganeri)
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply