Chiar în ziua de Halloween, clujeanul Ovidiu Pop, autorul volumului Trickster (numele vieţuitoarei mitologice pusă mereu pe şotii), apărut anul trecut la Polirom şi lăudat peste măsură de critică, a avut neinspiraţia de a veni la Institutul Blecher cu un fragment despre revoluţie într-o unitate militară. O poveste plicitisitoare, citită în stil ardelenesc, cu multe confuzii, mi-a stârnit dacă nu somnul de voie, riposta. Dacă s-ar fi desfăşurat şi revoluţia în ritmul scrierilor tânărului clujean şi acum am fi fost cu Ceauşescu la putere. Am avut senzaţia că tânărul poate scrie cu aceiaşi lejeritate superficială şi despre revoluţia din Iran. La întrebarea lui Claudiu Komartin, moderatorul reuniunii, de ce nu se scrie o literatură adevărată despre evenimentele din Decembrie ’89, răspunsul a fost simplu: dacă realitatea trăită a fost atât de dură, îţi trebuie mult talent scriitoricesc pentru ca imaginaţia să se ridice deasupra existenţei afective. Poate doar Bogdan Suceavă în Noaptea când cineva a murit pentru tine reuşeşte. Dacă tânărul de la Cluj a vrut să ironizeze vieţuirea din Garnizoană, finalizată totuşi cu moartea plutonierului, a reuşit. Dar din explicaţia sa am înţeles că a încercat să mărturisească o stare cazonă. Atunci, a eşuat lamentabil. Dar pentru că vârsta îi permite şi greşeli, acţiunea sa literară poate fi încadrată în contextul zilei: „Trick or treat”. Mai mult trick…
O supriză plăcută mi-a provocat-o Laura Dan, o poetă confesivă, chiar epistolară, care scrie scurt şi cu rezonanţă. Nu înţeleg de ce Stoian G. Bogdan i-a considerat lectura vetustă. Poate că respectivul cuvânt nu-şi făcea loc printre Chipurile adormite de prima lectură. Doar venerabilul Octavian Soviany a găsit sclipiri literare. Laura Dan pregăteşte volumul său de debut. Scrie altceva decât majoritatea. Scrurt şi la cestiune. Vom mai auzi de ea.
Dumitru Bădiţa a citit din savuroasa sa carte Învitat la Săvârşin, apărută recent şi care costă doar 7 lei. Povestirile sunt memorabile, un adevărat festin de Halloween.
Leave a Reply