În câteva clipe, erau toţi în jurul mesei, aşteptând pâine prăjită cu unt şi prăjiturele. În afara acadelelor, totul era ca de obicei. Umbrela lui Mary Poppins, cu mâner în formă de papagal, pălăria, împodobită azi cu un trandafir roz, mănuşile şi geanta erau aşezate toate la locul lor. Copiii stăteau şi ei, fiecare la locul lui. Iar Mary Poppins îşi vedea de treburile ei de după-amiază, ca un vârtej dichisit şi ordonat. O zi ca toate celelalte, îşi spuse numărul şaptesprezece în timp ce asculta sunetele familiare şi simţea mişcările la fel de familiare.
De acelaşi autor
Mary Poppins şi aleea cireşilor
Leave a Reply