Acest roman reprezintă motivul pentru care este arestat autorul a doua oară (între 15 august 1959 şi 10 august 1964); în actul de detenţie se specifică faptul că este condamnat pentru activitatea „antidemocratică” anterioară, din perioada 1933-1937. Fiind închis la Aiud, îşi execută detenţia la secţia a XI-a (comitetul de lectori şi secţia preoţi), unde îl cunoaşte pe Bartolomeu Anania. Dupa eliberare, cîţiva ani mai oficiază ca preot al Parohiei Deleni, comuna Helegia. Deşi publică nuvele şi povestiri în revista băcăuană Ateneu, încearcă să-i fie montată o piesă de teatru, revizuieşte romane mai vechi şi mai noi, realizează o nouă versiune la Cîntarea Mîntuirii Mele (1973), nu i se mai permite să editeze nimic. Moare la Bacău, la 24 martie 1985.
Leave a Reply