Festivalul de Teatru de la Sibiu a adus nu numai pe Peter Brooks, Eugenio Barba şi Silviu Purcărete, dar şi minerii care pentru prima oară după 1990 au stat împietriţi. Pe străzile oraşului Sibiu, cei peste 40.000 de spectatori (record) s-au întâlnit de zeci de ori cu mimii Companiei Gold Corporation Roşia Montană, ba s-au şi fotografiat cu cuminţeniile pământului. Pentru a şterge din memorie neplăcutul şi pentru a scoate aurul din cultura română – aşa cum declara recent Dragoş Tănase – directorul RMGC, compania româno-canadiană a fost unul dintre sponsorii maratonului de teatru. 35 de spectacole pe zi, un Silviu Purcărete de zile mari, un tramvai cu nuntaşi, o Cisnădioară medievală luată cu asalt, un teatru cult pe spaţii neconvenţionale, punctualitate scoţiană, un public avizat, actori celebri au adus excepţionalul, făcând pe mulţi specialişti să compare Sibiul cu Edinburgh, oraşul britanic care organizează cel mai mare festival din lume.
„Am fost uimit. Cât despre festival, nu îmi imaginam că poate fi atât de mare. E imens. Are spectacole care aparţin de genuri diferite ale teatrului de azi: teatru de stradă, grupuri mici, nume celebre, teatru aşa-zis tradiţional, teatru-experiment”, a declarat reporterilor evz celebrul regizor Eugenio Barba.
Înainte de a scoate aurul din munţi, canadienii scot aurul din cultură
„Închisoarea de oase”, „Odă progresului”,”Electra” lui Mănuţiu, „Faustul” lui Purcărete au făcut săli pline. Iar „Vulturul auriu Sofia” a umplut o piaţă cu 30.000 de spectatori, cam câţi au fost la un celebru concert rock. Constantin Chiriac a realizat imposibilul. Să nu mai zică cineva că românii nu sunt dornici de cultură.Iar Compania Gold Corporation a făcut o investiţie bună. Înainte de a scoate aurul din munţi, canadienii scot aurul din cultură.
Prin festivalul de Teatru de la Sibiu, românii au dat o probă de curaj, naturaleţe şi profesionalism.
Leave a Reply