Adevăvărul e că cine preţuieşte cartea nu aşteaptă pomana „Lecturilor urbane” ale lui Adrian Ciubotaru. Zoso a remarcat bine făţărnicia acţiunii pe blogul său. Băieţii „citesc” cu ochelari de soare. Fetele trag cu coada ochiului. Caravana cu mulţi parteneri este doar un prilej de a aduna, cum bine zice ăl mai mare bloger român, fete şi băieţi la agăţat. Acţiunea pare ca un convoi de maşini mortuare, alături de care cioclii au straie de nuntă şi dănţuiesc la parastas.
În urmă cu vreo douăzeci de ani, împărţeam postere cu Regele Mihai. Asalt şi disperare. Omor pe fiecare colţ de hârtie lucioasă. Românii pur şi simplu se călcau în picioare. După ce s-a epuizat tirajul de peste un milion eram convinşi că poporul român vrea Monarhie.Şi a ales, Orangeria, nu cea olandeză.
Dacă Ciubotaru ajunge la un milion de cărţi donate asta nu înseamnă că se prăvale înţelepciunea peste poporul român. Dar poate fi decorat cu titlul Meritul cărturar, că şi aşa la Palatul Cotroceni cam bate vântul prin departamentul ordinelor, distincţiilor şi medalilor.
Da, se poate citi cu ochelari de soare! De fapt la mare, de exemplu, numai asa pot citi. Se poate citi cu ochelari, fara ochelari, pe spate, pe burta, intr-o ureche. Totul e sa-ti placa sa citesti si cartea pe care o ai in mana. Cat despre actiunea cu „Lecturi urbane” nu stiu pe cine si cat „intelepteste”dar in mod clar arata ca si cititul poate face parte dintr-un suport de socializare, nu doar FB sau Twitter. Cand doi oameni au citit aceeasi carte sigur au un punct de plecare pentru o „socializare”. Poate ca intotdeauna sunt multi veniti, putini chemati, dar pina la urma mai multi putini fac putin mai multi…si conteaza!