Frescă a vieţii coloniale din Africa Ecuatorială, „Rădăcinile cerului” este considerat primul roman ecologic. Protagonistul ei, Morel, un anarhist îndrăgostit de natură şi de speţa umană, apără cu arma în mână elefanţii din junglă, elefanţi care, în viziunea lui, întruchipează un simbol. Multă vreme, pentru omul alb, elefantul nu însemna decât fildeş, iar pentru omul negru doar carne, considerând că ideea „frumuseţii elefantului”, a nobleţii lui nu putea fi decât ideea unui om sătul. Acesta este contextul în care Morel visa la o rezervaţie istorică unde să fie interzis vânatul, unde vechile valori spirituale ale umanităţii şi toate vechile idei despre drepturile omului ar putea fi conservate pentru frumuseţea lor. Vis pentru care luptă până la capăt. Romanul Rădăcinile cerului a câştigat în 1956 prestigiosul premiu Goncourt.
De acelaşi autor
Prima dragoste, ultima dragoste
Leave a Reply