De Alexandru Cristian
Rebelul scrisului chilian a transpus într-un roman toată forţa sa şi vulcanismul ideilor sale.Romanul lui Bolaňo este logic şi ilogic, este realist dar şi magic, este direct dar şi indirect, este un roman clasic şi avangardist, un roman total şi nu prea.
Nocturnă în Chile(Nocturno de Chile) este povestea unui preot, critic literar, membru al Opus Dei(Obra del Dios în spaniolă) şi poet mediocru.Romanul este dominat de o atmosferă de introspecţie dar şi de privire din exterior.Un personaj fictiv, imaginar va fi cenzorul personajului principal, acel personaj poate fi conştiinţa dar şi proiecţia ideatică a omului Sebastián Urrutia Lacroix un creuzet dacă îl privim prin prisma moştenirii culturale, franco-iberică.În roman mai apar şi personaje legendare ale ţării, poetul Pablo Neruda(1094-1873) şi dictatorul Augusto Pinochet Ugarte(1973-1991 dictator militar în Chile).De subliniat că în roman această ţară sud-americană este sinonimă cu trădarea, reprezentarea sa fiind copacul lui Iuda.Pentru câţiva arginţi toată ţara este plină de trădători, atacul împotriva regimului militar chilian este evident.Admiraţia pentru Neruda este redusă, poetul este redus la dimensiunea sa umană deşi nu lipsesc momentele când poetul cu mâna sa atinge stelele şi luna recitând versuri ce aduc aminte de celebrul poem 20 Puedo escribir los versos más tristes esta noche…
Titlul este incitant şi este perfect integrat în roman. Noaptea ce stăpâneşte Chile ete o noapte a istoriei unde lumea suferă în tăcere, unde glasuri şi şoapte îşi aud ecoul doar în colţuri întunecate.Lumea dominată de o dictatură este o societate fără lumină, nocturnă şi fără nici măcar un felinar al speranţei.Cu Neruda mort, peste cultura chiliană s-a lăsat o lungă nocturnă, parcă fără sfârşit.Titlul este plin de regrete, de remuşcări, noapte este un cuvânt liniştitor paşnic, nocturna este ceva de nedescifrat, misterios, ascuns iar toate aceste adjective produc o teamă, o nelinişte în suflet.
Romanul este scris abrupt, parcă dintr-o răsuflare, începe în crepuscul şi se termină într-un răsărit gol, fără nimic misterios.Difuzia luminii este plină de un miros proaspăt, necunoscut înainte de nocturnă după predomină un miros fetid, murdar care este de fapt caracteristica actualităţii.Putem extrapola şi compara cu o societate calmă, liniştită iar după nocturnă cu una agitată, plină de murdărie şi de mizerie sufletească.Chiar ultima frază a romanului care este o imprecaţie, ne arată dezamăgirea scriitorului faţă de ce a lăsat nocturna în spate.Fără capitole, este un roman scris ca o răsuflare a istoriei deasupra fragilităţii umane.
O critică pe care o aduc romanului este ambiguitatea voită. Scriitorul ştie ce îşi doreşte cititorul să afle şi ascunde, ocultează adevăruri şi idei.Uneori când citim avem senzaţia că autorul te păcăleşte sau că îţi maschează momente mai puţine plăcute chiar dureroase din violenta istorie a poporului său.
Fără a fi un roman istoric, este un roman în care revolta şi talentul rebelului se împletesc, un roman fără angajament, fără norme şi fără oprelişti.Revolta scrisului te cuprinde când îl citeşti, îţi doreşti să fi acolo, dar după ce termini de citit răsufli uşurat că nu ai trăit în nocturna chiliană, care se încheie cu moartea personajului.Finalul mai are un înţeles, futilitatea şi mizeria morţii, omul când moare lasă mizerie în jurul său, epoca istorică după ce moare lasă fum, cenuşă şi miros de carne arsă în jurul ei.Să sperăm că nocturnele nu ne vor mai întuneca răsăritul de care ne bucurăm acum şi aici.
Acest volum poate fi comandat în limba spaniolă aici:
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply