În 1942, undeva pe frontul sovietic, la Bug, ofiţerul de carieră Octav Dessila termina de scris voluminosul său roman în trei părţi, intitulat concluziv Iubim. Poate că realitatea crâncenă arăzboiului să fi transmis autorului dorinţa de evaziune într-un Iaşi livresc, boem şi, totuşi, tragic? Între popota regimentului dinstepa precaucaziană şi cârciuma pitorească a Feigăi Papiş din roman să se fi ţesut niscaiva legături informale, pe filiera aburilor de mâncare promiţând o resurecţie gourmet a unui suflet altminteribântuit de şrapnele?
De acelaşi autor
Leave a Reply