A fi intelectual înseamnă să adopți un mod de a trăi. Nu este suficient să ți se pună eticheta de intelectual. Dacă ai scris câteva cărți, ai citi două rânduri de biblioteci nu ești un intelectual. Un adevărat intelectual, în opinia mea este un cuget liber. Nu aparține unui grup socio-politic, nu are pasiuni mărunte, nu este atras de jocuri de culise. Bineînțeles că un intelectual poate fi membru al unor organizații și societăți discrete dar această aparteneță nu trebuie să-i schimbe alura și etos-ul.
Apartenența la un grup nu te definește ca membru al acelui grup din anumite puncte de vedere, mă refer aici la setul de norme și valori al grupului. Există mișcări și grupuri de intelectuali care respectă regula de aur a valorii intelectualul, libertatea în exprimarea opiniilor și a valorilor pe care le consideră. Cultura enciclopedică și un statut encomiastic nu te definesc ca intelectual.
Intelectualul din timpurile noastre suferă pentru că este deturnat de un factor extern care îl fascinează și îl îngenunchează. Cultura de consum sau producția de masă, acesta este noul opiu al intelectualilor. Fiecare intelectual dorește ca producția sa, să fie cunoscută și adulată cât mai repede posibil. Mai grav dorește ca fiecare producție să fie răsplătită cum se cuvine. O producție intelectuală nu este un bun de consum. Aceasta, producția intelectuală. nu trebuie imediat să-și justifice investirea unor resurse necesare făuririi. Un produs intelectual consumă enorme resurse și niciodată nu poate fi răsplătit cum se cuvine. Se întrebau Borges și Sabato, cât valorează inspirația și talentul? Acestea nu pot fi cuantificate. Dacă vom încerca să le aplicăm unități de măsură le vom demantela din sufletul și din duhul omului.
Acest nou opiu al intelectualilor nu trebuie consumat. Un intelectual nu trebuie să devină dependent de piață. Știu foarte bine că totul în această lume costă. Dar producția intelectuală dacă are valoare va fi răsplătită cândva și cumva. Chiar gloria athanatică a unei opere este răsplata supremă pentru sacrificiul unui creator sau a unui intelectual. Nu consider intelectuali pe cei care emit opinii după lecturi facile și după un interes anume. Un adevărat intelectual este un spectator angajat, Raymond Aron, dar nu înregimentat!
Opiul intelectualilor, consumerismul trebuie scos în afara legii vieții, mă refer la viața unui intelectual. Acesta trebuie să trăiască înconjurat de semințele gândirii sale iar eventualele beneficii să fie trecute la o altă fațetă a personalității sale, aceea de om care trăiește într-o societate de acest fel.
După atâția ani cel mai mare mister al culturii este reprezentat de intelectuali…
De Alexandru Cristian
Leave a Reply