Fragmentele epice configurează „variantele” unui autoportret fictiv, într‑un joc de oglinzi permutabile şi opţionale, reflectînd existenţa în devenire a unui posibil dublu care împrumută, imaginează şi transfigurează reziduurile unei memorii individuale, populate de inevitabili congeneri, parteneri şi interlocutori, formarea şi deformarea unei sensibilităţi – dinspre copilărie spre maturitate – în condiţii social‑politice potrivnice.
De acelaşi autor
Anii de ucenicie ai lui August Prostul
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply