Nicolae Noica – Emil Prager. Un model

Albumul conţine numeroase fotografii, desene şi ilustraţii.

Vă prezentăm o parte din prefaţa cărţii Emil Prager – un model, semnată de Prof. univ. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României:

„Garanţia performanţei

Îmi face plăcere să prefaţez o carte scrisă de profesorul Nicolae Noica. Pentru că autorul, cu care am fost coleg în Guvern, în anul 2000, este un constructor nu doar prin profesie, ci şi, mai ales, prin vocaţie. Cartea de faţă, Emil Prager – un model, dedicată inginerului Emil Prager, îi scoate încă o dată în evidenţă această fascinantă vocaţie.

În primul rând, prin alegerea inspirată a subiectului. Pentru ca societatea românească să nu-l uite sau, mai degrabă, să-l cunoască pe Emil Prager: o personalitate fondatoare, un întemeietor în istoria construcţiilor din România, care aparţine prin tot ceea ce a realizat, chiar şi după 1948, epocii interbelice. Nicolae Noica reuşeşte să selecteze ce-i esenţial în biografia celebrului constructor şi să ne-o înfăţişeze într-un tablou tulburător, bogat în detalii remarcabile. Dar şi să-i înfăţişeze, totodată, cititorului de astăzi România de atunci, cu tot ce avea mai promiţător: stilul civilizat de viaţă, morala muncii, cultul onestităţii şi al valorilor, simţul civic, patriotismul decent, afirmat nu prin declaraţii demagogice, ci prin contribuţii durabile în folosul colectivităţii. Plus responsabilitatea, demnitatea, onoarea, obişnuinţa lucrului bine făcut, valori după care tânjim în prezent.

În al doilea rând, prin relevarea ideii că performanţe de talia celor obţinute de Emil Prager pot fi numai rezultatul unei instrucţii şi al unei educaţii alese. O ipoteză ce se verifică, în această carte, atât în paginile referitoare la anii de studiu, cât şi în faptul că marele constructor a fost toată viaţa un om dornic să înveţe.

În al treilea rând, prin scoaterea în faţă a rolului datelor personale: la ceea ce a primit de la societate şi familie s-a adăugat vocaţia de excepţie a lui Emil Prager, firea lui cutezătoare şi tenace. Un exemplar strălucit de homo faber.

În al patrulea rând, prin anvergură. Nicolae Noica ni-l prezintă pe inginerul Emil Prager ca om, ca specialist al mizelor mari. Astfel se explică de ce a reuşit să experimenteze la noi, primul, câteva dintre inovaţiile esenţiale în domeniul construcţiilor. Folosirea betonului armat fiind doar una dintre iniţiativele de acest fel. Aşa se explică de ce a construit mult şi divers, temeinic, cu simţ artistic, cu responsabilitate faţă de societate şi faţă de beneficiarul concret. Şi de ce şi-a pus semnătura şi marca originalităţii creatoare pe multe dintre acele construcţii care au făcut din Bucureştiul interbelic micul Paris.

În al cincilea rând, prin vocaţia de întreprinzător. Semnificativ în acest sens este faptul că personalitatea renumitului constructor s-a afirmat deplin în perioada funcţionării antreprizei „Emil Prager”, pe care a înfiinţat-o în anul 1925. Şi care n-a fost doar o simplă societate de construcţii cu capital privat. Până la 11 iunie 1948, când societatea a încetat să existe, în urma naţionalizării, a fost promotoarea unor proiecte de anvergură ce şi-au pus inconfundabil pecetea asupra construcţiilor epocii. Dar nu numai atât! Antrepriza a fost un model de organizare eficientă a muncii, a reglat optim relaţiile dintre angajaţi şi conducător. În sistemul iniţiativei private, a ridicat la rangul de lege respectul şi răspunderea faţă de beneficiari. Şi, nu în ultimul rând, a întemeiat o şcoală care i-a înarmat cu o înaltă calificare pe cei ce au trecut prin ea. Antrepriza „Emil Prager” a demonstrat virtuţile iniţiativei private atunci când profesionalismul se conjugă fericit cu moralitatea întreprinzătorului.”