Seducător ca-ntotdeauna, cu farmec şi vervă, Mircea Cărtărescu îşi face harachiri sau măcar simulează gestul. Căci farmecul e dureros, iar verva e neagră. În ciuda titlului aparent vioi parodic, Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli* este o carte crepusculară, foaia de parcurs a unei crize în desfăşurare. Zâmbetul eventual din titlu rămâne firav şi stângaci, ca tumba tristă de adio a unui clovn bătrân. Pentru cine are totuşi îndoieli, o mărturisire fără echivoc: „Încerc să trăiesc mai departe. Nu ştiu dac-o să mai scriu ceva vreodată şi nici nu-mi pasă”. Cu ea îşi prefaţeaza Mircea Cărtărescu volumul, notează Mircea Iorgulescu, în revista 22.
e foarte tare!!:)