Valsul de adio, primul roman al lui Milan Kundera publicat după stabilirea în 1975, în Franta, este o scriere la fel de „muzicală“ pe cât o indică titlul şi pe cât cititorul, familiarizat deja cu lucrările marelui scriitor de origine cehă, se aşteaptă să fie. Personajul principal spune aici „adio“ atât ţării sale, căreia îi sunt consacrate de fapt, toate gândurile lui, cât şi iluziilor sale politice din tinereţe. Şi, în ciuda graţiei şi muzicalităţii sale, din el emană întreaga amărăciune, tristeţe şi luciditate a cuiva care ştie că „la intervale rare, istoria supune umanitatea la încercări“ şi că „acelor încercări, nimeni nu le rezistă“.
Una dintre aceste încercări este utopia distrugătoare care i-a bântuit ţara. Iubiri frivole, ura, delaţiune, vinovăţie, răspundere, întrebări şi răspunsuri pasionante privitoare la condiţia umană şi la „ismele“ pe care din când în când, criminal, le îmbrăţişează se împletesc în această carte, una dintre cele mai dense epic şi ideatic ale celebrului romancier.
Cititorul român are prilejul să intre intr-o lume în chip straniu cunoscută, deşi aproape uitată, pe care, lipsit de vehemenţă şi încrâncenare, ironia strălucitului romancier o transformă într-una palpitantă, debordând de viaţă, idei şi tandreţe.
De acelaşi autor
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply