„Sărbătoarea neînsemnătăţii e un roman însemnat, care adună laolaltă teme esenţiale din scrisul lui Kundera, dar, atenţie, cu schimbări neaşteptate de perspectivă (nu rataţi motivul femininului, uluitor!). Filtrând la maximum viaţa, ajunge la ultima ei consecinţă: jocul neînsemnătăţii. Într-o epocă serioasă, ca a noastră, care a pierdut undeva, pe drum, râsul, revin în scenă neseriozitatea, comedia detaliilor, absurdul, inexplicabilul şi gluma. Acestea se intersectează atât în Istoria mare (Stalin, Kalinin, Hruşciov), cât şi în istoriile de zi cu zi ale Parisului, la 60 de ani după moartea lui Stalin. Metafora care se deschide în carte şi uneori, dilatată, înghite tot romanul este teatrul de păpuşi. Pentru cititorul român, o vibraţie din piesele lui Ionesco e perceptibilă în timbrul acestei cărţi: o împăcare a comediei cu tragedia, a neseriozităţii cu gravitatea, a disperării cu buna dispoziţie. Nu pare un roman scris ca să-i măgulească pe contemporanii noştri. Pare scris ca să te pună pe gânduri, amuzându-te. Ceea ce, oricum, ar trebui să ne măgulească.” (Ioana PÂRVULESCU)
Adauga in cosul de cumparaturi.
Milan Kundera are in general romane care nu ne magulesc pe noi, contemporanii sai. De obicei descrie insusirile negative ale fiintei umane, dar asta cred ca si atrage la scrierile sale, faptul ca ofera o realitate palpabila.