Mihai Eminescu la Chișinău

    Intrarea trupelor sovietice și ocuparea Basarabiei a avut consecințe nefaste pentru locuitorii acestei provincii românești. Ocupația s-a soldat cu nenumărate abuzuri  și acte de agresiune atât asupra populației civile, cât și asupra ofițerilor și ostașilor români dislocați în Basarabia, asupra jandarmilor și polițiștilor aflați în retragere, asupra funcționarilor administrațiilor locale și centrale, agresiuni soldate cu exodul masiv al populației, cu nenumărate victime omenești, distrugeri, jafuri, asasinări și deportări în masă.
„În urma raptului teritorial din 1940 – scrie acad. Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova  – procesul integrării Basarabiei în spațiul cultural românesc s-a întrerupt. Politica de deznaționalizare și rusificare a populației băștinașe promovată de regimul comunist s-a dovedit a fi mai agresivă decât cea promovată de autoritățile țariste (în anii 1812-1917).  Învățământul de toate gradele, sistemul educațional, literatura, artele etc. au fost puse în slujba aparatului propagandistic al regimului. Așa-zisa concepție a moldovenismului pornește de la strategia colonială rusească de deznaționalizare a națiunii române, de rupere în bucăți a Statului Român. Cel mai grav lucru care s-a întâmplat în Basarabia după ocupările din 1940 și 1944 a fost decapitarea băștinașilor prin eliminarea elitelor naționale. Ținutul a rămas aproape fără învățători și profesori, fără preoți, oameni de știință și de cultură, fără personal medical și specialiști în domeniul agriculturii. În locul celor plecați pentru a scăpa de deportări, gulaguri, de diverse persecuții, ocupanții au adus din diverse regiuni ale U.R.S.S. așa-zișii specialiști, a căror sarcină principală era propagarea ideologiei staliniste și implementarea regimului totalitar. Ideologia sovietică încerca să prezinte politica expansionistă a U.R.S.S. în culori trandafirii, recurgând la minciună, diversiune, falsificare. Ei trebuiau să justifice anexarea Basarabiei în 1812 și 1940.”
Alcătuită din 18 bannere, de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, ampla expoziție aduce în atenția publicului o serie de fotografii, documente de arhivă, ilustrații, hărți, mărturii, opinii ale istoricilor etc., menite să reconstituie acțiunile ce au precedat ocuparea Basarabiei, precum și atmosfera de teroare instalată de bolșevici și abuzurile care au avut loc în teritoriile ocupate în timpul invaziei sovietice (28 iunie 1940 – 26 iulie 1941) în Basarabia, dar și în celelalte ținuturi românești (nordul Bucovinei, Ținutul Herța). Expoziția  urmărește, pe baza de extrase de presă și documente de arhivă, fotografii de epocă și diverse mărturii, desfășurarea evenimentelor începând cu semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, cu ultimatumul de la 26 iunie 1940,  până la eliberarea teritoriilor ocupate de către bolșevici și reinstaurarea autorităţilor româneşti la Chişinău la data de 26 iulie 1941 și represaliile ce-au urmat după 23 August 1944.
Expoziţia va putea fi vizitată până la data de 27 iulie 2015.

Sursa ICR