De Alexandru Cristian
Naşterea filosofiei a avut loc în Grecia Antică. Filosofia s-a maturat de-a lungul timpului dând naştere mai multor curente filosofice. Ca piatră de hotar este reprezentată gândirea socratică, aşadar există presocratici şi post-socratici. Din post-socratici s-au desprins platonicieni şi aristotelicii.
Filosofia hedonistă zace în tabăra învinşilor, ne spune Michel Onfray în Scurt manifest hedonist. Filosoful francez consideră că hedonismul a fost înfrânt datorită dominaţiei creştine cu origini platoniciene a Occidentului. În prezent o grămadă de autori fac filosofie de dragul de a face filosofie, mai exact să faci filosofie pentru filosofi este un impas antifilosofic, coinchide Michel Onfray.
Acest manifest cuprinde câteva domenii dominate de curentul creştino-platonician care ar trebui reinterpretate, o adaptare hedonistă a gândirii occidentale.
Psihologia occidentală este dominată de freudism. Subconştientul este un cuvânt pe buzele a sute de milioane de oameni. Filosofului francez acest lucru i se pare chinuitor, de ce o psihologie torturantă pentru Occident? Hedonismul propune o psihagogie plină de seninătate, bunătate, fericire şi ataraxie. Poţi să faci orice lucru doreşti fără să te mai gândeşti mult la consecinţe, o psihologie liberă de prejudecăţi freudiene.
Etica hedonistă are ca principal crez Bucură-te şi bucură la rândul tău fără să faci rău, nici ţie, nici altcuiva. Este o etică eliberatoare de strânsorile gândirii creştine şi de idealurile platoniciene, susţine Onfray.
Estetica hedonistă este reprezentată de naşterea anartistului. Anartistul foloseşte orice lucru din mediul înconjurător şi îl consideră o artă. Fondatorul acestui curent, Marcel Duchamp este apropiat curentului dadaist, de fapt amândouă au mers în paralel dezvoltându-se la începutul secolului XX. Noua estetică trebuie să fie o estetică cinică, opusă gândirii platoniciene, un omagiu adus lui Diogene din Sinope.
Erotica occidentală este dominată de obsesia androginităţii, teoria dorinţei ca lipsă este de neacceptat în viziune hedonistă. Omul trebuie să fie atras de o altă fiinţă doar pentru că îi place, nu că îi lipseşte jumătatea cealaltă cum susţine teoria erotică androgină. Erotica hedonistă este o sexualitate solară deshămată de la jugul greu al corpului schizofrenic al creştinului, un corp care doreşte să se autoflageleze. Este o erotică care sprijină corpul, odată corpul mulţumit atunci şi sufletul se eliberează nu invers ca în creştinism sau platonism.
Bioetica hedonistă trebuie să fie una pozitivă şi constructivă. Orice lucru care reduce suferinţa este ideal pentru om. Deşi creştinismul glorifică suferinţa, hedonismul o respinge cu putere, creştinismul, deoarece curentul hedoniste este ateologic.
Politica hedonistă trebuie să urmărească vechiul ideal libertarian al Luminilor, ferice posibilă pentru cât mai mulţi. Trebuie să fie o politică contra-liberală, contra-oligarhică şi contra-totalitară.
Manifestul hedonist este o lecţie de filosofie şi un îndemn la schimbarea gândirii moderne. O gândire susceptibilă şi thanatofilă, o gândire ce vede suferinţa ca pe un dat necesar. Hedonismul trebuie să conducă lumea pentru ca lumea să devină un Rai nu să fie un Iad pentru un Rai viitor. Deşi este un îndemn bun acest hedonism ascunde în interiorul său seminţe anarhiste şi anticreştine care pot provoca mult rău.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply