– Expoziţie de fotografii, documente şi mărturii în sala Irina Nicolau a Muzeului Naţional al Ţăranului Român –
Fotografii, documente şi mărturii ale rezistenţei din Munţii Făgăraşului sunt găzdiuite în sala Irina Nicolau a Muzeului Naţional al Ţăranului Români din Bucureşti. Evenimentul a fost posibil datorită entuziasmului, a muncii de cercetare, timp de două decenii, prin Arhivele Securităţii, a neobositei Ioanei Raluca-Voicu, fiica lui Toma Arnăuţoiu, şeful grupului de partizani. Născută în grota de de pe Râpele cu brazi din Făgăraş, a stat ascunsă timp de doi ani, până ce părinţ
ii ei au fost capturaţi de către ofiţerii instituţiei represive. În 1959, membrii grupului au fost arestaţi şi executaţi la Jilava, fiica neînfricatului Arnăuţoiu fiind dusă la un orfelinat. De abia, în 1989, părinţii săi adoptivi i-au spus care îi este originea. Ioana Voicu-Arnăuţoiu a devenit o militantă neobosită pentru aflarea adevărului istoric. Membră a Alianţei Civice, a participat la mitingurile de după 1990. În acest timp şi-a căutat identitatea şi datele biografice ale părinţilor săi, grupându-le toate într-o carte apărută la Editura Vremea. Grupul de la Nuşcoara, cum mai era cunoscut grupul de luptători din munţi, nu avea un renume prea bun nici după revoluţie. Anii de dezinformare ai regimului comunist au infectat corpul social şi au denaturat realităţile războinice. Un grup de ofiţeri ai armatei regale s-au refugiat în Munţii Făgăraş cu gândul de a organiza rezistenţa contra puterii de sorginte sovietică. Ei credeau că Aliaţii vor da o mână de ajutor. În frig şi printre gheţuri, hrăniţi în taină de ţăranii curajoşi, au supravieţuit asaltului trupelor de represiune, timp de aproape 14 ani. Elisabeta Rizea, un monument de înţelepciune ţărănească, a fost una dintre femeile care ducea informaţii şi de-ale gurii celor din munţi. A fost arestată şi torturată ani de zile. A rămas celebră prin rugăciunea ei: “Îmi făceam zilnic cruce cu limba în cerul gurii ca să mă ajute Dumnezeu să nu spun nimic”. Şi nu şi-a trădat semenii.
În sala de la etajul 1 al MNŢR, zeci de documente din Arhivele CNSAS şi fotografii făcute de ofiţeri ai Securităţii sunt puse la dispoziţia publicului, printr-o expoziţie de excepţie. Printre hainele ţărăneşti aparţinând mamei natural a lui Ioana Voicu şi un triptic de le
mn, remarcabile sunt notele scrise de mână care mărturisesc anii de rezistenţă. Tinerii pot afla că printre bunicii lor au fost şi oameni care au pus mai presus de viaţa lor iubirea de ţară.
Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu este absolventă a secţiei de vioară a Conservatorului din Bucureşti. În prezent este conferenţiar universitar la Universitatea de Muzică din Bucuresti. A sustinut concerte şi recitaluri în ţară şi străinătate. La Simpozioanele de la Sighet a prezentat comunicări despre lupta de rezistenţă din Făgăraş (grupurile de la Nucşoara şi Dragoslavele) şi detenţia lui Ion Mihalache, comunicări publicate în: „Analele Sighet”, ziarul România liberă, revista „22″ . A publicat cartea de documente Toma Arnăuţoiu – grupul de la Nucşoara, Editura Vremea, Bucureşti, 1997, lucrare premiată cu „Premiul pentru carte de documente” la Salonul Naţional de Carte – Constanţa, 1998.
Generalul Pleşiţă, coordonatorul trupelor de securitate, care au reuşit să-i captureze pe partizani, doar cu ajutorul câtorva mii de soldaţi, a murit recent, fără a da socoteală în Justiţie pentru crimele săvârşite. A schinguit în beciurile Securităţii mii de ţărani şi nu a avut nici pe patul de moarte vreun regret.
[starrating template_id=4]
Leave a Reply