Martire pentru Hristos (Faptele Apostolului Pavel si ale Sfintei Tecla, Cartea Sfintei Tecla, Faptele Sfintei Eugenia, Patimirea Sfintelor Perpetua si Felicitas) oferă cititorului într-o succesiune de imagini vii o viziune asupra lucrării practice a creştinismului în timpul primelor trei secole ale istoriei sale. Admirând eroismul martirilor, nu trebuie să credem că cea mai înaltă realizare a noii religii era înfăţişată în aceste lupte prin care eroii ei aduc mărturia adevărului, aşa cum l-au văzut, şi a credinţei lor. Cele mai bune roade ale creştinismului nu erau culese în aceste momente criza, ci în concepţiile religioase mai înalte, în mila mai mare, în viaţa socială şi de familie mai pură, în eliminarea riturilor religioase şi a distracţiilor obscene sau crude, care în ansamblu au mers mână în mână cu abandonarea păgânismului.
Există câteva caracteristici comune tuturor relatărilor cuprinse în această carte:
1. elementul istoric cel mai pregnant din ele se află adesea în locul unde ne aşteptam cel mai puţin să-l găsim, adică în dialogurile dintre judecător şi acuzat consemnate în Acta;
2. protestul îndreptat împotriva idolatriei şi a politeismului;
3. martirul este pus frecvent să-şi spună crezul şi primim, astfel, formulări ale crezului din acea vreme;
4. afirmarea preceptelor de a nu se căsători şi a nu poseda bogăţii.
Expresie a credinţei creştine din perioada începuturilor, martiriul a fost un mod de a mărturisi pentru Isus Hristos, cei care l-au îndurat împlinind cuvintele lui Hristos, care a spus: „Oricine va mărturisi pentru Mine în faţa oamenilor, şi Eu voi mărturisi pentru el înaintea Tatălui Meu care este în ceruri”.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply