Mark Twain – Viaţa pe Mississippi

UnknownMai toate jocurile copilăriei lui Mark Twain erau legate, într-un fel sau altul, de fluviul Mississippi. A fi pirat pe un asemenea fluviu reprezenta, pentru micul aventurier, visul suprem. Dar s-ar fi mulţumit şi cu un rang mai mic, cum ar fi acela de pilot. Pe care avea să-l obţină, peste ani, de la căpitanul vasului  Pennsylvania, care străbătea fluviul Mississippi între New Orleans şi Saint Louis. După ce a căpătat vechime ca ucenic în ale pilotajului, Mark Twain a cerut căpitanului permisiunea de a-l aduce pe vas şi pe fratele său mai mic, Henry, la care ţinea foarte mult şi voia să-l aibă aproape.

Soarta a făcut însă ca tocmai fluviul pe care îl iubea atât de mult să-i pricinuiască lui Twain una dintre cele mai mari suferinţe ale vieţii. După o escală în New Orleans, Mark Twain a fost nevoit sa plece spre Saint Louis cu un alt vas, în timp ce Henry s-a ramas pe Pennsylvania. După câteva zile, Pennsylvania a sărit în aer, explozia făcând numeroase victime – peste 150 de morţi şi 50 de răniţi. Printre supravieţuitori, grav rănit, se afla şi Henry. Când a aflat despre nenorocire, Twain a alergat la căpătâiul fratelui său, pe care l-a vegheat zi şi noapte. O vreme, Henry a părut că-şi revine. Dar, după o săptămână de suferinţă, un medic neexperimentat i-a administrat o doză prea mare dintr-un medicament nou pe atunci – morfina. Henrz avea să moară chiar sub ochii fratelui său. Gândul că era vinovat de moarte lui Henry, că el era cel care ar fi trebuit sp se afle pe Pennszlvania, avea să-l chinuie pe Mark Twain multă vreme. Pierderea suferită a lăsat urme adânci în sufletul şi înfăţişarea lui: a devenit mai grav, mai matur, i-au apărut primele fire de păr alb.

Cu toate acestea, Mississippi a rămas în sufletul lui. S-a întors pe fluviu ca pilot cu acte în regulă, luând cu uşurinţă examenul pentru brevet. În scurt timp, a ajuns să lucreze pe cele mai mari vapoare de pe Mississippi, iar banii nu mai constituiau o problemă. Aceluiaş fluviu i-a dedicat cartea Viaţa pe Mississippi, în care a strâns amintirile anilor petrecuţi ca navigator.

De acelaşi autor

Pretendentul american. Bacnota de un milion de lire. (Colecţia Adevărul)

Scris de Ilă Citilă

L-au impresionat din şcoala generală Marin Preda şi Mircea Eliade. Avea poemele lui Ginsberg în copii la indigo. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Relaţii Publice şi membru al American Association of Political Consultants. Coordonează blogul de cărţi BOOKISEALA.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *