Marele savant şi inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a născut în noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicai Mandici. Familia tatălui era de grăniceri antiotomani, în fostul imperiu austro-ungar.Numele iniţial de familie era Drăghici, dar el a fost înlocuit în timp, prin porecla de Teslea, după meseria transmisă în familie, de dulgher (teslari). Tatăl lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un frate, Iosif, militar de carieră, care după absolvirea şcolii de ofiţeri a predat matematică în diferite şcoli militare, ca până la urmă să ajungă profesor la Academia de Război din Viena. Tatăl lui Teslea, iniţial, şi el elev la şcoala militară, şi-a schimbat repede profesia, trecând la seminarul teologic, devenind preot ortodox în 1845, când s-a însurat cu Gica. Biserica în care a slujit iniţial părintele Teslea se găsea în comuna Similian, la poalele munţilor Velebiti, acoperiţi de păduri de stejar, fag şi corn, în provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat şi părintele.
Henri Coandă îl prezintă pe marele inventator Tesla ca român bănăţean din Banatul sârbesc, dar realitatea era că prietenul sau Nicolae era istro-român din Croaţia. Provincia Lica era locuita compact de istro-românii morlaci, încă din sec. XV-XVI. Gospici se afla la câţiva kilometri de ţărmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla.
Preotul, om cult, se interesa cu precădere de literatură, filosofie, ştiinţe naturale şi matematică. Încercarea de desnaţionalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.
Mama lui Teslea, Gica Mandici, româncă şi ea după nume, a rămas – copilă fiind – orfană, şi a trebuit să se ocupe de cei şase fraţi mai mici. Tatăl său a refuzat s-o trimită la o şcoală în limbă străina, dar ca autodidactă şi-a completat cultura ca elevă a soţului ei. În casa preotului se strânsese, cum am văzut mai sus, o vasta bibliotecă din felurite domenii, mai mult ştiinţifice. Gica era vestită datorită frumoaselor broderii pe care le făcea.
Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tânăr într-un accident, şi trei surori: Anghelina, Milica şi Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.
Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.
Nicolae, inventatorul, şi-a făcut studiile la Karlovat şi la Politehnica din Graz (1875-1881). Îşi începe celebrele descoperiri şi invenţii încă din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, în cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), după care porneşte în vajnica odisee americană.
Când zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gândeşti la istro-românul devenit cetăţean american, omul de ştiinţă şi inventatorul prolific în domeniul electro şi radiotehnicii, descoperitorul câmpului magnetic învârtitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat şi sistemul bifazat de curent electric alternativ şi a studiat curentul de înaltă frecvenţă. El a construit primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de înaltă frecvenţă etc. În atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului electrostatic de înaltă tensiune. Noi, românii, am uitat să-l comemoram la 140 de ani de la naştere, când Tesla a fost pomenit doar, într-o scurtă comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N. Leonăchescu.
Invenţia fenomenului „câmp electric învârtitor” se naşte în 1882 la Budapesta, dar imediat, în baza unei recomandări, Teslea pleacă la Paris, unde este angajat la „Compania continentală Edison”. Aici, modifică dinamo-maşina Edison. În cadrul aceleiaşi companii, construieşte centrala electrică Strasbourg. Deşi i se promiseseră 25.000 dolari la încheierea dificilei lucrări, a fost frustrat de gratificaţii. Unul din asistenţii lui Edison, Charles Bechelore, îi propune să emigreze în America şi îi dă o scrisoare de recomandare pentru Edison personal (1884). După unele peripeţii (i s-au furat banii în gara Le Havre), se adresează proprietarului vasului, care îi înţelege situaţia (biletul şi locul îi aparţineau, fiind nominalizat), şi pe baza documentului de bord este primit şi astfel, fără bilet, ajunge la New York, unde se prezintă la Edison. Este primit cu dificultăţi şi răceală, dar în baza recomandării scrise, este angajat în atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru repararea motoarelor şi generatoarelor de curent continuu Edison.
O situaţie neprevăzută îl face să se remarce în mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia să plece spre Europa la data fixă; avea toate locurile vândute şi întârzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison îl însărcinează pe Teslea să repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descoperă în spirele înfăşurării bobinei şi o remediază, rebobinând-o în 20 de ore. Edison îi promisese un premiu de 50.000 dolari dacă defecţiunea este îndepărtata în timp util plecării vasului la data prenotată. Nava pleacă la timp, dar promisiunea premiului se transformă în explicaţii: fusese o glumă. Nici alte gratificaţii promise, de exemplu pentru perfecţionarea generatoarelor şi motoarelor electrice Edison în 24 de variante, înzestrate cu un regulator şi un nou tip de întrerupător, nu i se acordă. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum înainte pe cont propriu şi va realiza definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenţi alternativi polifazaţi. Trecerea timpului îi dă dreptate lui Teslea în competiţia sa cu Edison şi treptat, teza sa privind curentul alternativ se impune.
Din primăvara lui 1885, mândrul Teslea refuză să mai colaboreze cu Edison şi lucrează independent, înfiinţându-şi propria firma, „Tesla Arc Light Company”.
Într-o discuţie cu Henri Coandă, înregistrată pe magnetofon, marele savant mi-a declarat personal că îl cunoscuse pe Teslea: „Eu l-am cunoscut pe Teslea, când eram tânăr de tot, prin tatăl meu (Generalul Constantin Coandă – n.n.), care a fost întotdeauna lângă mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era român din Banat (era aromân – n.n.); e bănăţean, şi felul lui de a gândi şi de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tânăr faţă de tatăl meu, dar nu pot sa spun că nu am fost influenţat şi de el, pentru că felul lui de a vorbi şi de a prezenta lucrurile erau aşa de extraordinare încât, deşi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din românii foarte importanţi, care a schimbat poate toată viaţa omenirii, e un bănăţean!…”. Daca acum, să zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva să ne spună cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, românul din Banat: „Voi face lumină electrică, adică lumină, voi face asta mişcând o bucată de fier în faţa unui fir de aramă”, lumea l-ar fi închis ca nebun. Întâlnirea lui Coandă cu Teslea s-a petrecut în 1893, când Teslea se afla în ţară, datorita morţii mamei sale. Era deja celebru în lumea întreagă, în România însă mai puţin.
În noiembrie 1933, recent emigrat în SUA, Albert Einstein află de cercetările lui Tesla asupra fisiunii nucleare şi caută să-l cunoască. Apropierea se face cu ajutorul unui tânăr reporter ştiinţific, Kenneth Sweasy, care se prezintă la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, în 1931, când primeşte scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sărbătoririi aniversării sale, el mărturiseşte că lucra la o nouă sursă de energie, informaţie care-l incită pe Einstein spre a-l cunoaşte.
Teslea se ocupa de câmpurile gravitaţionale (asemenea celui electromagnetic). Einstein ia cunoştinţa de articolul savantului roman din „Scientific American”, bazat pe experienţele efectuate la instalaţia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934), pentru obţinerea tensiunilor înalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetării nucleului atomic.
La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York. Flăcările mistuie toate instalaţiile de telegrafie şi întreaga aparatură pentru obţinerea curenţilor de înaltă frecvenţă. Catastrofa îl lasă sărac la bătrâneţe pe Teslea, fără mijloace financiare, dar savantul îşi recompensează secretarele care-l părăsesc, tăind în doua medalia de aur Edison pe care o primise. După ce incendiul laboratorului l-a lăsat în stradă (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat într-o modestă cameră de hotel. Dar şi în aceste condiţii precare el îşi continuă cercetările.
În primăvara lui 1898, Teslea demonstrează public dirijarea prin radio, la mare distanţă, a unui vas fără echipaj. Experienţele au fost efectuate în largul marii, în apropiere de New York.
În 1899, Teslea construieşte la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, şi realizează transmisii prin telegrafie fără fir, de peste 1000 km, face să se aprindă lămpile oraşului de la distanţă, obţine tensiuni de 12 milioane de volţi.
Edison şi Teslea au fost propuşi împreuna să împartă premiul Nobel pentru fizică pe 1915, ca unii ce-şi închinaseră viaţa pentru descoperiri şi realizări tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat premiul, din cauza animozităţilor din trecut. Dar era în 1916, şi premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza războiului mondial…
Nicolae Teslea moare la New York, în noaptea de 7-8 ianuarie 1943 şi este înmormântat la 12 ianuarie. O covârşitoare personalitate care a marcat două secole prin geniul său.
PS. Îmi permit sa atrag atenţia că în vreme ce lui Teslea, guvernul iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunară pentru meritele sale, de 7500 dolari, deşi lucra la „Massachussetts Institute of Tehnology”, nu cunosc vreun om de ştiinţă român care să fi primit vreo pensie viageră de merit, din partea statului. În aceeaşi serie de nedreptăţi, amintesc şi faptul că în vreme ce la Belgrad există un mare muzeu tehnic „Nikola Tesla”, la noi, fostul „Muzeu Coandă” din casa părintească a savantului a fost desfiinţat, din dispoziţia Elenei Ceauşescu. Cine are urechi de auzit?
Prof. univ. asoc. dr. ing. Dinu-Ştefan T. Moraru, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţa din România
January 11, 1999
© 1999 Formula As
© 1999-2007 www.istro-romanian.net. All Rights Reserved.
Leave a Reply