Lucian Boia nu se hazardează în predicţii despre viitor. Nu vrea să fie un Nostradamus al vremurilor de azi. Citind “Sfârşitul occidentului?”, una dintre ultimele sale cărţi nu am făcut decât să mă amuz şi să-mi amintesc de vorbele unui distins confrate: “de ce e mare analist Ion Cristoiu? Pentru că formulează întrebări şi dă toate răspunsurile”. Aşa şi măria sa Lucian Boia. Moare sau nu moare Occidentul? Face un tabel cu variabile dependente şi independente, de la căderea imperiului roman şi până şa încălzirea globală şi dă drumul la un SPSS literar, numit analiză. Sigur că pentru cei care nu s-au învrednicit cu cititul, a altor scrieri decât buletinul meteo sau a rubricilor sportive, scrierea lui Lucian Boia poate fi încadrată în tematica “cultura pentru mase”. Şi nu e un demers rău. Ba are şi o scriitură uşoară. “America a cucerit lumea în mai mare măsură prin cultură decât prin industria şi armatele ei. De la Harvard la hamburgher, trecând prin filmele sau muzica Americii, lumea s-a pus la ora americană (cu tot ce e bun sau mai puţin bun: dar şi subcultura tot cultură este). America îi face pe oameni să viseze. Cine visează la China? (Conştienţi de acest handicap, chinezii investesc în propaganda culturală. Cultura este însă o chestie de seducţie. Şi nu e destul doar să vrei să seduci”, iată o judecată de valoare. Şi coafezele, între doi clienţi, trebuie să se laude cu cititul. Şi textul curge, are limbaj colocvial, înşiră un set de paradigme, dar tot nu ne lămureşte? Se va sfârşi Occidentul?
de acelaşi autor:
Istorie şi mit în conştiinţa românească
România, ţară de frontieră a Europei
Explorarea imaginară a spaţiului
Între înger şi fiară. Mitul omului diferit din Antichitate până în zilele noastre
Două secole de mitologie naţională
Mitologia ştiinţifică a comunismului
Sfârşitul lumii. O istorie fără sfârşit
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply