Leo Butnaru. Un „diavol cu barbă”

Leo Butnaru s-a născut în 5 ianuarie 1949 în comuna Negureni, raionul Telenești, din RSS Moldovenească (astăzi,Republica Moldova, fiind fiul lui Teodor și al Anastasiei Butnaru (n. Munteanu). Este licențiat în jurnalism și filologie al Universității din Moldova (1972). A activat în presa periodică, de la redactor la redactor-șef: „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”, „Moldova”. A debutat cu placheta de versuri Aripă în lumină (1976). În ianuarie 1977 devine membru al Uniunii Scriitorilor din URSS; în septembrie același an, este eliberat din redacția ziarului „Tinerimea Moldovei” pentru promovarea spre publicare a unui eseu despre M. Kogălniceanu care contravenea liniei ideologice oficiale. În perioada 1990-1993 a fost vice-președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din 1993 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. 1998-2005 – președinte al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. Din 2005 – membru în Consiliul, iar din 2009 – și în Comitetul Director al USR.

A publicat volume de poezie, proză, eseuri, interviuri și traduceri apărute la edituri din Chișinău, Iași, București, Alba Iulia, Cluj, Timișoara, Nădlac, Madrid, Moscova. Leo Butnaru este preocupat de avangardismul european, în special cel rus și ucrainean; a tradus cărți de Velimir Hlebnikov, Aleksei Krucionîh, Vladimir Maiakovski, Marina Țvetaeva, Igor Bahterev, Leonid Dobîcin, Ian Satunovski, Ghennadi Ayghi, Veaceslav Kuprianov, Ivan Ahmetiev, Aleksandr Tkacenko, Evgheni Stepanov, Leons Briedis (Letonia). A elaborat antologia de poezie universală, precum și antologiile „Avangarda rusă” (2 volume), „Avangarda ucraineană”, „Avangarda rusă. Dramaturgia”, „Manifestele avangardei ruse”.

A editat volumele de POEME (selectiv): Sâmbătă spre duminică (1983); Formula de politețe (1985); Duminici lucrătoare (1988); Șoimul de aur (1991); Puntea de acces (1993); Vieți neparalele (1997); Gladiatorul de destine (1998); Identificare de adresă (1999); Lamentația Semiramidei (2000); Strictul necesar (2002);Cetatea nu e gata de război (2003); Sfinxul itinerant (2004); Din sens opus (Ed. Cartea Moldovei, 2008); Ordine de zi, ordine de noapte (Ed. Valman, 2009);Jefuindu-l pe Picasso (Ed. Vinea, 2011); În ambuteiaj & Partițiuni Nabokov (Chișinău 2012), precum și ANTOLOGIILE: Iluzia necesară (Ed. Eminescu, 1998); Altul, același (Ed. Litera Internațional, 2003); În caz de pericol (Ed. Junimea, 2004); Песчинка – Жемчужина – Пустыня // Fir de nisip – Perlă – Pustiu (în l. rusă; Ed.„Vest-Konsalting”,Moscova, 2010); „101 poeme” (București, 2010); „Poeme din secolele XX-XXI” (Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011); „Proze din secolele XX-XXI” (Iași, 2013); „Eseuri din secolele XX-XXI” (Iași, 2013); PROZĂ: De ce tocmai mîine-poimîine? (1990), Îngerul și croitoreasa (1998), Ultima călătorie a lui Ulysses (2006), Copil la ruși (2008), Ruleta românească (Ed. RAO – Prut Internațional, 2010); Îngerii și râsu-plânsu (București, 2011); ESEURI – Umbra ca martor(1991), Lampa și oglinda (2001), Șlefuitorul de lentile (2005), A opta zi (2008), Românii, Enciclopedia sufletului rus & Gombrowicz (2008); JURNALE – Student pe timpul rinocerilor (2000), Perimetrul cuștii (2005), Liberi în orașul interzis/ Drumul cu hieroglife (jurnal chinez, 2007), Drumuri cu și fără hieroglife. Jurnale (Yes-eu) de călătorie, 1989-2011 (2012); DIALOGURI (interviuri) – Răspuns și răspundere (1989), Spunerea de sine (1994), Prezența celuilalt (1997), Micșorarea distanței(2004), Răspund, deci exist (2008); CĂRȚI PENTRU COPII – Papucei cu felinare (poeme, 1989), La desfrunzirea brăduților (proză, 1991), Arlechinul și delfinul(poeme, 2001), Ceasornicul din măr (proză, 2002), O umbrelă cu dantelă / A laced umbrella (ghicitori, ediție bilingvă româno-engleză, 2003), Cu ce seamănă norii?(proză, 2003), Căruțul cu îngeri (poeme, 2004), Punguța cu patru bani (proză, 2006). Versurile și prozele sale au apărut în limbile albaneză, armeană, engleză, belorusă, bulgară, franceză, georgiană, germană, letonă, lituaniană, macedoneană, rusă, sârbă, slovacă, spaniolă, suedeză, turcă, ucraineană, ungară.

A „românizat” două volume Avangarda rusă (2006; I – poezie, II – proză, teatru), alte două Miniatura poetică rusă (2006), antologia 100 de poeți ai avangardei ruse(2008), antologia Avangarda rusă. Dramaturgie (2011), antologia Avangarda – jertfa Gulagului (2011),cărți de versuri, proză și eseuri de Velimir Hlebnikov – Ochii din orbita rănilor (poeme, eseuri, 2003), Ka (proză, teatru, eseuri, 2005),”Joc în iad și munca-n rai” (2008), Aleksei Krucionâh – Ironiada jertfei vesele (poeme, eseuri, 2006), Leonid Dobîcin – Întâlnirile cu Liz (proză, 2007), Vladimir Maiakovski – Eu și Napoleon (poeme, 2008),Vioara și ceva nervi (poeme, 2011), Marina Țvetaeva – Singură în noapte (poeme, 2011), Ruboko Sho – Libelula ce-a-nvățat zeii iubirea (tanka erotice, 2008), Ghennadi Ayghi – Chipul-vânt (poeme, 2003),Alunecări de vise (poeme, 2004), Mai pur ca sensul (poeme, eseuri, 2005), Igor Bahterev – Lu (poeme, 2006), Ian Satunovski – Lupii de-ne-vorbit (poeme, 2007), Viaceslav Kuprianov – Adevărul coliviilor (2009), Aleksandr Tkacenko – Vorbire directă (2009), Ivan Ahmetiev – Speriat de aplauze (2009); Poezia avangardei ucrainene (Antologie) – Revista „Vatra”, nr. 3-4, 2010; Evgheni Stepanov Istoriograf mie însumi (poeme, 2010); Boris Levit-Broun Printre alinieri de rânduri strivite(poeme, 2011); Eduard Prosețki, Paranoia (roman, 2012); Nina Habias, Noi nu vom îmbătrâni împreună (poeme, 2012); Линда Бастиде, „На протяжение времени” (în l. rusă; ed. „La Pierre Milliaire”, Paris, 2012).

Distins cu mai multe Premii ale Uniunii Scriitorilor din Moldova, cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1998), Premiul Național al Republicii Moldova (2002), Premiul Filialei Chișinău a USR (2006), Premiul Comitetului Director și al Consiliului Uniunii Scriitorilor din România (2008), Premiul Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România Scriitorul anului 2009. Ordinul Gloria Muncii al Republicii Moldova (2010), Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler al României (2010).

Sursa:Wikipedia