Dovedindu-se a fi un tânăr plin de imaginaţie, Karl May este îndemnat de mic şi sprijinit de părinţi şi profesori pentru a studia muzica la un colegiu privat. Urmează cursurile seminarului pedagogic din Waldenburg, de unde este exmatriculat după 3 ani, din cauza sustragerii a şase lumânări. Este iertat şi i se permite continuarea cursurilor la Seminarul pedagogic din Plauen, pe care este nevoit să-l părăsească definitiv, după câteva zile, în urma unei alte reclamaţii de furt. Urmând o perioadă foarte grea din punct de vedere financiar, May este nevoit să facă uz de toate cunoştinţele şi de tot talentul său, pentru a-şi asigura subzistenţa. Scrie piese muzicale, recită poezii, scrie diferite naraţiuni pentru gazetele vremii, dar toate aceste eforturi nu au reuşit să asigure tânărului un trai decent. Recurge la furturi, la mici înşelătorii, este arestat şi încarcerat, trecând prin toate etapele decăderii unei fiinţe umane, la fel ca şi personajele cărţii de faţă, „De pe tron la eşafod”, parcurgând apoi drumul în sens invers, de la agonie, la extaz.
De acelaşi autor
Leave a Reply