La sfârşitul secolului al IV-lea, într-o capitală de provincie a Imperiului Bizantin, se petrece un eveniment ce prevesteşte nenorociri: într-un gest de sfidare, statuile familiei imperiale sunt puse la pământ. Crima de lezmajestate este evidentă, şi multe oraşe ale Imperiului fuseseră pedepsite pentru fapte mai puţin îndrăzneţe. Oraşul este cuprins de panică, în aşteptarea pedepsei imperiale. Mulţi îşi părăsesc locuinţele; conducerea politică a cetăţii este aruncată în închisoare. Odinioară plin de viaţă, oraşul se pustieşte; unii se refugiază în biserică. Acolo, un tânăr preot cu numele Ioan va ţine 21 de predici, menite să redea comunităţii creştine speranţa. Speranţa salvării cetăţii, dar şi speranţa izbăvirii religioase. Omiliile vor strânge un public impresionant: episoadele din viaţa cotidiană a Antiohiei sunt dublate de secvenţe parenetice, de îmbărbătare. Şi totuşi, va fi salvată Antiohia?
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply