Bucuria e în toi:
Vom avea un Crăciun MARE,
Căci Mihai va fi cu noi.
Prunul tânăr din ogradă,
Când simţi ce s-a-ntâmplat,
Rochiţică de zăpadă,
Iute, iute a-mbrăcat.
Oglindindu-se-n izvorul
Care murmură sub gard,
Brazii vor să-I dea onorul,
Celui care-i FALNIC BRAD.
Însă corbul negru zboară
Şi ne-aduce-o veste grea:
Regele-a fost oprit iară,
De-a veni în ţara Sa.
Vestea năvăşeşte-n casă!
Toţi, de piatră, au rămas…
Blidul s-a răcit pe masă,
Chiar şi focu-i fără glas.
Inima-n piept, mi se frânge.
Izvoraşul a gemut.
Prunul, în batistă, plânge…
Brazii, crengile, şi-au rupt!
Leave a Reply