De Marius Ghilezan
Tehnici de comunicare în social media, cartea lui Horea Mihai Bădău poate fi luată în seamă ca orice Primus inter pares. Mulţi actori din Social media pot fi invidioşi pentru că preşedintele Asociaţiei Consumatorilor de Media este cel dintâi practician al domeniului care a reuşit o grupare comprehensivă a instrumentelor de lucru şi al strategiilor de comunicare, dintr-un domeniu care creşte în influenţă cu o progresie uimitoare. Structurat ca un ghid, volumul defineşte clar domeniul, adună date despre istoria recentă a internetului, explică trecere de la Web 1.0 (platformă folosită doar de profesionişti), la Web 0.2 (mult mai prietenoasă), prezintă instrumentele complementare paginii de web, facebook, twitter, şi încearcă noţiuni strategice de acţiune. Aici nu prea reuşeşte, chiar dacă a aplicat mulţi ani ceea ce rezumă în carte. Prea multă bârfă coboară nivelul pretins academic al lucrării. Oferirea de exemple personale, criticarea unor bloggeri şi ridicarea în slăvi a altora, toţi vremelnici ca şi softurile actuale, slăbesc lucrării anduranţa în timp, adică mult visata poziţie de carte de căpătâi.
Iniţiaţii domeniului vor privi critic lucrarea, vor spune că tacticile recomandate nu sunt prea ortodoxe sau mai mult că sunt preluate din activitatea unor bloggeri români, fără a le menţiona întâietatea.Ideea cu ping-ul mi se pare nefericită. Adică să te agăţi de notorietatea unui blogger renumit citându-l şi dând link-ul pe site-ul tău. Link baiting-ul nu este prea uşor explicat. Nici cum să-ţi măsori audienţa nu e prea clar. Niciun începător din domeniu nu mai crede, de pildă, că zelist este un instrument credibil de măsură. Exclud interesul personal al owner-ului, dar domnul asistent universitar să nu ştie că rank-ingul dat acolo ţine doar de apartenenţa la comunitatea respectivă? Nu poţi face o evaluare naţională a vânzărilor de mere, numai luând în calcul fişele de magazie ale supermarket-urilor. C’mon!
Autorul a ţinut să-şi susţină argumentele prin practici ale blogerilor români. Dacă tot a vrut să-şi aducă partenerii de social media în cărţi, poate ne-ar fi explicat şi nouă spectatorilor cum îşi retrăgea Zoso, măritul blogger, de cinci ori banii de pe card pe zi, în posturi cu tag-uri, un fel de bătut şaua pentru a pricepe iapa …de la publicitate.
În plus, pentru începători lucrarea este greoaie pentru că abundă în limbaje de specialitate. Pentru a fi utilă, aceştia trebuie să înţeleagă funcţiile internetului şi de abia apoi să înveţe instrumentele.
Vorba regretarului Ion Zubaşcu: „instrumentele nu vor stăpânii niciodată instrumentaliştii.”
Însumând plusurile cu minusurile, consider că e o lucrare necesară pentru aceste vremuri.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Multumesc pentru recenzie. As dori sa fac cateva precizari: nu am scris in carte ca trebuie sa te agati de un blogger mare printr-un ping. Am spus ca ping-ul este o metoda eficienta de a aduce cititori pe blogul tau. Te rog mult, posteaza intr-un comentariu citatul din carte la care te referi. Cred ca nu ai inteles cum se foloseste ping-ul. Intr-adevar este destul de greu de explicat intr-o carte procedeul. De aceea am specificat ca sunt dispus sa ofer informatii in plus pe mail. Si multa lume mi-a cerut. Imi cer scuze, dar nu am inteles nici la ce te-ai referit prin termenul barfa. In carte am facut apel la studii de caz din blogosfera romaneasca. Toate bazate pe fapte. O carte care nu ofera studii de caz in Social Media romaneasca va avea o anduranta mai buna in timp, este adevarat, dar va fi mai putin utila cititorilor, intrucat va fi rupta de realitate. Nu mi-am propus sa scriu o carte care sa dureze secole. La vara voi scoate editia a doua. Si in fiecare an, alta, ca sa tina pasul cu schimbarile din Social Media. In ceea ce priveste bloggerii mari, am intervievat 4 bloggeri si am publicat declaratiile lor. Toate declaratiile sunt publicate cu precizarea sursei. Nu inteleg la ce te referi cand spui ca nu le-am mentionat intaietatea. O alta confuzie: nu am spus ca Zoso isi retragea banii de pe card. Am spus ca Bobby Voicu isi retragea banii de pe card, atunci cand a facut inconjurul lumii…Imi pare rau. As fi vrut sa raspund unei recenzii atente…:( Ma bucur ca spui ca are un limbaj greoi, pentru ca pana acum, mi s-a reprosat ca e prea accesibila. Cu regretul ca ai vorbit despre carte „din avion”, iti multumesc pentru recenzie. M-as fi bucurat sa vorbim si despre tehnicile prezentate pentru prima data in carte, despre Social Media. Si despre strategia de promovare, de asemenea, unica in Romania. Si acum astept un raspuns sincer: ai citit cartea sau doar ai rasfoit-o?
salut,
chiar am făcut şi notiţe. În general tratez serios cărţile de specialitate. Micile mele nuanţe critice nu cred că strică tabloul. Eu am o vorbă: “bad, good to be in a first page.”
Erau doar păreri personale ale unui om care a cultivat internetul cu mult înainte de apariţia acestor mosntruleţi care se pricăjesc, în timp, aşa cum ai şi dat de înţeles. Eu nu aş fi băgat părţile acelea legate de ei, dar libertatea mea se opreşte la graniţa libertăţii tale. Oricum suma plusurilor şi a minusurilor la mine a dat plus:)
Marius