Hans Christian Andersen – Maestru unic al basmelor literare

Hans Christian Andersen (n.2 aprilie 1805, Odense, Danemarca – d.4 august 1875,Copenhaga) a fost scriitor şi poet danez, celebru pentru basmele sale. Printre cele mai cunoscute poveşti ale sale se numără „Crăiasa zăpezilor”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului” şi „Răţuşca cea urâtă. În timpul vieţii Andersen a fost celebrat de regalitate şi aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Ruropă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi şi continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume.

Hans Christian Andersen a fost scriitor şi poet, rămânând celebru în special pentru poveştile sale. El s-a născut la Odense, Danemarca, marţi, 2 aprilie 1805. Cele mai multe surse englezeşti, germane şi franceze folosesc numele întreg (Hans Christian Andersen), însă în Danemarca şi restul Scandinaviei el este cunoscut ca H.C. Andersen. Prenumele Hans Christian este un prenume tradiţional danez şi este folosit ca şi un singur nume, deşi, la origine, a reprezentat o combinaţie de două nume. Este incorect să se folosească doar unul dintre cele două prenume. Este un obicei acceptat în Danemarca să se folosească, în acest nume şi în câteva altele, doar iniţialele. Tatăl lui Andersen credea că el ar putea avea rădăcini nobile, şi conform specialiştilor de la Centrul Hans Christian Andresen, bunica pe linie paternă i-a spus că familia fusese odată pe o scară socială superioară. Oricum, cercetările arată că aceste poveşti sunt nefondate. Familia, după cât se pare, avea ceva legături cu regalitatea daneză, dar numai în ce priveşte munca la curte. Oricum, teoria că Andersen a fost fiul nelegitim al regelui persistă în Danemarca, susţinută şi de faptul că regele danez a manifestat un interes personal pentru tânărul Andersen şi a plătit pentru educaţia lui. Scriitorul Rolf Dorset insistă că nu toate opţiunile au fost explorate în determinarea moştenirii lui Andersen. De mic copil Andersen a dovedit o inteligenţă şi o imaginaţie sclipitoare, o trăsătură încurajată de îngăduinţa părinţilor şi de superstiţia mamei lui. El şi-a construit un mic teatru de jucărie şi stătea acasă făcând haine pentru păpuşile lui, şi citea toate piesele care-i cădeau în mână; printre ele erau cele ale lui Ludvig Holkberg şi William Shakespeare. De-a lungul copilăriei el a fost pasionat de literatură. El era recunoscut pentru că memora integral piesele lui Shakespeare şi le recita folosindu-şi păpuşile de lemn drept actori.S-a stins din viata la 70 ani pe 4 august 1875.

De Hans Christian Anderson

Mica sirenă

Prinţesa şi mazărea (cunoscută si ca Adevărata prinţesă) – 1835

Degeţica –1835

Soldăţelul de plumb – 1838

Privighetoarea – 1844

Răţuşca cea urâtă – 1844

Crăiasa Zăpezilor – 1845

Fetiţa cu chibriturile – 1848

Scris de Ilă Citilă

L-au impresionat din şcoala generală Marin Preda şi Mircea Eliade. Avea poemele lui Ginsberg în copii la indigo. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Relaţii Publice şi membru al American Association of Political Consultants. Coordonează blogul de cărţi BOOKISEALA.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *