Varianta românească a Tratatului de psihiatrie psihodinamică reproduce ediţia a patra şi cea mai recentă a ediţiei originale. Faţă de ediţiile anterioare, accentul este pus asupra integrării ultimelor rezultate ale neuroştiinţelor care, oricât de surprinzător ar părea, demonstrează că „psihoterapia modifică funcţionarea creierului”. De asemenea, „confirmă perspectiva psihanalitică a dezvoltării”. În primele două capitole au fost incluse principiile de bază şi fundamentele teoretice ale psihiatriei psihodinamice. Definiţia pe care o dă autorul acestei discipline este concludentă şi pentru orientarea volumului: „Psihiatria psihodinamică constituie o abordare diagnostică şi terapeutică ce se caracterizează printr-un mod de a gândi atât despre pacient, cât şi despre clinician, care include conflictul inconştient, deficitele şi distorsiunile structurilor intrapsihice şi relaţiile interne de obiect şi care reuneşte aceste elemente cu descoperirile contemporane ale neuroştiinţei.”
Pe primul plan în lucrare se află explicaţiile psihologice, dar este evidenţiat şi suportul neurobiologic şi relaţia celor două registre. „Psihiatrul modern orientat dinamic trebuie să se străduiască să fie bilingv — limbajul creierului şi limbajul minţii trebuie ambele stăpânite pentru a-i putea oferi pacientului o îngrijire optimă.”
* * *
Glen Gabbard este profesor de psihiatrie la Colegiul de Medicină Baylor din Houston şi psihanalist formator şi supervizor la Institutul Galveston din Houston. Principalele sale interese de cercetare sunt: tulburările de personalitate de tip borderline, mentalizarea la pacienţii borderline, psihoterapia psihodinamică şi psihanaliză.
Leave a Reply