Francisco José de Goya y Lucientes s-a născut în localitatea Funedetodos din Aragon în 1746. A studiat la Zaragoza şi apoi la Madrid, în atelierul unui artist vestit în epocă, Anton Raphael Mengs. Două eşecuri la concursul de admitere la Academia Regală de Arte Frumoase îl determină să plece în Italia, unde obţine premiul al doilea într-un concurs organizat la Parma. În acelaşi an, se întoarce la Zaragoza şi primeşte comenzi pentru trei fresce: la Biserica San Pilar, la Mănăstirea Aula Dei şi la Palatul Sobradiel.
Goya venea dintr-o familie modestă. Visa onorurile în puternic ierarhizata societate spaniolă şi o stare materială care să-i satisfacă nevoile de artist şi pofta de viaţă. Interesul său merge, în mod firesc, către palatele nobiliare şi către oamenii simpli. Majos şi majas (femeile şi bărbaţii clasei de jos şi ai burgheziei) erau la modă, cu veşmintele şi, în special, cu chermezele lor. Goya realizează o serie de tablouri cu personaje dansând, cu scene de sărbătoare populară, din care nu lipsesc femeile uşoare şi codoaşele. Boala va decide o schimbare în viaţa şi în arta lui Goya. Îşi pierde temporar văzul şi auzul. Se retrage într-o casă de lângă Manzanares, numită Casa Surdului. Picturile de coşmar pe care le realizează pe zidurile ei, cunoscute sub numele de perioada neagră, stau mărturie a tumultului interior al artistului. Maniera este dură, cu scene brutale, cu figuri grimasate.
Leave a Reply