Premiul Nobel pentru Literatură, 1952
“profunda sa intuiţie spirituală şi pentru intensitatea artistică cu care a abordat în romanele sale drama existenţei umane”
Pentru a evita scandalul, Bernard, soţul Thérèsei Desqueyroux, o dezvinovăţeşte, la procesul unde aceasta e acuzată chiar de otrăvirea lui, dar apoi, la întoarcerea acasă, o închide în dormitorul ei, unde femeia va trăi doar cu vin şi cu ţigări. După un timp, o aduce la un dineu, iar silueta ei scheletică îi şochează pe invitaţi. Într-un lung monolog interior, Thérèse examinează motivele care au condus-o la tentativa de omor asupra lui Bernard. Thérèse e mândră de inteligenţa şi de înţelepciunea cu care se crede înzestrată, în timp ce soţul ei, departe de a încerca să o înţeleagă, foloseşte o strategie elaborată pentru a-i înfrânge voinţa.
Leave a Reply