„Nu existau amintiri supărătoare în somnul lui de copil; nimic din glorioasele zile petrecute la colegiu nu răzbătea pînă la el, nimic din anii sclipitori în care tulbură inimile atîtor fete. Nu existau decît pereţii albi şi siguri ai patutului şi Nana şi un bărbat care venea să-l vadă uneori, şi o minge mare şi portocalie pe care i-o arăta Nana chiar înaintea orei de culcare, cînd se însera, numind-o «soare». Cînd soarele apunea, pleoapele lui erau grele – nu existau vise, nici un vis nu-l mai bîntuia… toate palisera din mintea lui, de parcă nici nu fuseseră vreodată. Nu-şi mai amintea.” (F. Scott Fitzgerald)
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply