Din vârful degetelor
Sarah Waters
Editura: Polirom
Traducere: Ioanei Filat
Polirom aduce pentru bookiseală romanul de succes al scriitoarei celebre deja pentru cărţile ei gay, Sarah Waters. După apariţia celei de-a treia cărţi ale scriitoarei de poveşti retro, „Fingersmith” (Din vârful degetelor), a fost nominalizată la Orange Prize şi Man Booker Prize, ultima apariţie fiind declarată cartea anului 2003 în Marea Britanie. Povestea din „Fingersmith ” este a lui Susan „Sue” Trinder, o orfană crescută întrun cuib de borfaşi din cel mai rău famat cartier al Londrei.
Nu înţelegem de ce traducătorii români de la Polirom au o atitudine pudibondă. Fingersmith înseamnă, în argoul britanic, hoţ sau hoaţă. Poate mai acroşant ar fi fost un titlu „Hoaţa – povestea unei lesbiene din epoca victoriană” sau „Hoţomana”.
Autoarea şi-a plasat acţiunea la începutul secolului XlX. Scrierea ei fiind adeseori considerată mai bună decât a celebrului Charles Dieckens de către critici.
Romanul începe cu povestea orfanei Sue. Cu şapte ani în urmă, în casa soţilor Sucksby apare o femeie însărcinată. Aceasta dând naştere lui Sue. După arestarea ei pentru infracţiunea de crimă, micuţa rămâne la familia britanică. Crescută printre hoţi şi cerşetori, ea învaţă rapid deprinderile. Totul era liniştit pe Land street, până ce un anume Richard Rivers, poreclit „domnul,” apare cu propunerea de a o lua ca servitoare în casa unei bogătaşe.
“Noi îi spuneam aşa, pentru că era un domn în realitate. Avea o mamă, un tată şi o soră. Toţi foarte umflaţi. El purta cu el o inimă care putea fi cucerită. Avea bani, dar i-a pierdut la jocuri de noroc”, mărturiseşte Sue.
Domnul a găsit un serviciu de montator de pânze pe rame în atelierul unui colecţionar de tablouri. Stăpânul aşezării, Christopher Lilly, obsedat de colecţia sa de cărţi, trăia ca un sihastru. Doar nepoata sa orfană îl mai ajuta prin bibliotecă. A plănuit în secret să o ia de nevastă, fără ştirea unchiului. Urmărea apoi să o interneze într-un ospiciu. Rivers a fugit la Londra pentru a-i da de ştire lui Sue. Cu ea, angajată ca femeie de serviciu, putea să fie mai liber să-i facă ceva curte lui Maud, nepoatei. Sue trebuia să o convingă că fuga cu Richard e cea mai bună soluţie. S-au înţeles ca ea să primească 3.000 de lire după internarea acesteia în ospiciu. A şi început degrabă să ia lecţii de bună purtare. Asta e doar o parte din întreaga poveste. Sarah Waters ne aruncă în diferite ipostaze comice sau dramatice, niciodată neştiind unde duce firul naraţiunii. Unde ajunge acţiunea, rămâne ca cititorul să descopere singur. Cum o seduce Sue pe Maud, care sunt scenele de amor, unde ajunge Domnul toate pot fi descoperite printr-o lectură simplă. Rar aşa o carte. Cel mai dramatic este schimbul de roluri. La casa de nebuni ajunge altcineva decât era planificat. O răsturnare spectaculoasă de rol, te ţine cu sufletul la gură.
„Fingersmith” (titlul original al cărţii) a fost ecranizat de BBC într-o miniserie de succes, care a fost difuzată şi de Televiziunea Română anul trecut (sub titlul „Degete agile”), având în rolurile principale actori englezi de marcă: Sally Hawkins, Elaine Cassidy, Rupert Evans, Imelda Staunton.
Datorită succesului lor, „Tipping the Velvet”(tradusă şi la Polirom, cu numele „Veghea”) şi „Fingersmith”, cele două cărţi au fost ecranizate sub forma unor miniserii difuzate la BBC în 2002, respectiv 2005. În 2003, Sarah Waters a apărut pe lista celor mai buni tineri romancieri britanici publicată de revista „Granta” şi a fost desemnată scriitoarea anului la British Book Awards.
De acelaşi autor:
good start