Organizat de Asociaţia Scriitorilor din Târgu-Mureş, în parteneriat cu: Editura Ardealul, Consiliul Judeţean Mureş, Universitatea „Petru Maior”, şi Primăria Târgu-Mureş, ediţia din acest an a Festivalului Naţional „Lucian Blaga””, s-a desfăşurat în trei locaţii distincte: Sala Senatului Universităţii „Petru Maior”, Casa de cultură „Mihai Eminescu” şi sediul Editurii Ardealul. După cuvântările de deschidere din partea organizatorilor, rostite de prof. univ. dr. Iulian Boldea – decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, şi lectorul univ. dr. Eugeniu Nistor – directorul-fondator al Festivalului, a urmat sesiunea de comunicări ştiinţifice, în care s-a dezbătut, din diverse perspective, Actualitatea operei blagiene. Fertilitatea ideilor expuse şi pertinenţa aprecierilor făcute a dovedit din nou că spiritul lui Lucian Blaga se manifestă cu mai mare pregnanţă la cumpăna dintre primăvară şi vară, după un parcurs care a înregistrat cel puţin încă două mai manifestări consacrate magului din Lancrăm în spaţii geografice apropiate (şi chiar învecinate), fiind vorba de Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, de la Sebeş-Lancrăm (ediţia a XXXIV-a) şi Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, de la Cluj Napoca (ediţia a XXIV-a), la care Mureşul a avut reprezentanţi. Aşadar câţiva invitaţi ai celei de-a XIVa ediţii târgumureşene a Festivalului, au prezentat comunicări de cert interes pentru studenţi, cadrele didactice şi alţi iubitori de literatură şi filosofie, dintre care vom aminti intervenţiile lui dr. Marian Nencescu (cercetător ştiinţific asociat, Institutul de Filosofie şi Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Bucureşti), care s-a referit la valabilitatea idelor filosofice blagiene din Spaţiul mioritic, cel puţin în privinţa identificării unor trăsături specifice ale sufletului românesc. Apoi, a urmat la cuvânt: prof. Mioara Pop, directoarea Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” din Alba Iulia, care a vorbit despre amplele proiecte editoriale, legate de Blaga, pe care le susţine instituţia cărţii pe care o conduce, prin traducerile, ediţiile de lux, cele anastatice, dar şi prin şi reeditările succesive. Prof. dr. Constantin Nicuşan (director al Gimnaziului „N. Bălcescu”, Târgu-Mureş) a surprins un aspect fundamental al gnoseologiei blagiene: cunoaşterea luciferică, care îi dă întregului său sistem filosofic ample dimensiuni metafizice, în timp ce prof. dr. Aurel Hancu (preşedintele Cenaclului literar „Elena din Ardeal”, Târnăveni) a dat glas gândurilor sale despre influenţele blagiene înregistrate în poezia lui Ioan Alexandru. Moderatorul acestei secţiuni, lectorul univ. dr. Eugeniu Nistor, s-a referit, pe scurt, la modul propriu, extrem de original, în care a perceput şi a înţeles Lucian Blaga fenomenul religios, căruia în volumul Religie şi spirit (din 1942) se străduieşte să-i descopere şi să-i analizeze nu doar flora, deosebit de bogată şi de diversă, ci şi să-i dea o definiţie potrivită şi să-l pună în acord cu potenţialul activ al matricilor stilistice ale unui popor, grup etnic etc.
Recitalul poetic sub genericul versului blagian „Risipei se dedă Florarul…”, moderat de prof. univ. dr. Iulian Boldea, binecunoscut critic şi istoric literar, a antrenat o bună pare dintre poeţii – membri ai Filialei Târgu-Mureş a Uniunii Scriitorilor, care au dovedit un mare apetit pentru lectură; astfel au participat poeţii: Zeno Ghiţulescu, Lazăr Lădariu, Eugeniu Nistor, Kocsis Francisko, Ioan Găbudean, Ana Maria Crişan, Adrian A. Giurgea, Constantin Nicuşan, Aurel Hancu, Doina Pologea şi Marius Paşcan, acesta din urmă participând atât ca poet cât şi ca membru al Parlamentului, vicepreşedinte în comisia pentru cultură şi mass-media a Senatului României.
A urmat momentul festiv al decernării diplomelor celei de-a XIV-a ediţii a Festivalului Naţional „Lucian Blaga”, unor scriitori, profesori şi cercetători, care au avut contribuţii deosebite, în ultimii ai, în promovarea Ideii Blaga în cultura românească, laureaţii fiind: prof. Mioara Pop, dr. Marian Nencescu, conf. univ. dr. Maria Dorina Paşca, prof. Constantin Şalapi şi poetul şi editorul Adrian Armand Giurgea.
Un alt moment interesant al Festivalului l-a constituit expoziţia de ediţii Blaga, de reviste, cărţi rare, de volume de exegeză blagiană, deschisă la sediul Editurii Ardealul, căci popasurile culturale în ţinuturile Mureşului de Sus au fost amânate de facto, din pricina intemperiilor, participanţii căzând de acord – fără demonstraţie, de aceasta dată – că Veşnicia s-a născut la sat…
Au fost alături de organizatori şi de participanţi, pe tot parcursul Festivalului, partenerii media tradiţionali: revistele „Vatra”, „Târnava”, „Izvoare filosofice” şi „Litart”, iar la această ediţie, prin excelenta poetă şi realizatoare Margareta Puşcaş, şi Studioul Radio România Târgu-Mureş!
Sursa USR
Leave a Reply