De Alexandru Cristian
O lume plină de tehnologie, dominată de internet şi de tehnică, o lume în care iubirea a devenit condiţionată de tehnologie, în care internetul este vectorul cel mai important de comunicare.O lume înlănţuite în fire şi mii de unde.
A lupta în această lume te defineşte ca un erou post-modern, un erou anti-tehnologic, rezistenţa lui Ernesto Sabato este remarcabilă.Într-o reflexie împotriva masificării, clonării, globalizării Sabato ne provoacă la o rezistenţă pe care trebuie să o ducem ca o nouă cruce, un nou drum al Golgotei presărat de o tehnologie dezumanizantă.
Rezistenţa(La Resistencia) este o carte manifest, un apel la supravieţuire, un monument de apărare al speciei umane.
Împărţită în cinci scrisori, eu le-am numit epistole, cartea este scrisă cu pasiune nedisimulată şi cu tumult interior.Din prima scrisoare, Sabato ne spune că un cutremur ameninţă civilizaţia şi specia noastră în care trăim aparent lipsiţi de griji , un cutremur pe care valorile spiritului nu pot să-l oprească.Televiziunea este opiul popoarelor reintrepretând butada celebră a lui Marx, Sabato ne trage un grav semnal de alarmă.Televiziunea dezumanizează, răceşte omul, îl goleşte de sentimente, îl bestializează, îl coboară pe un stadiu josnic al evoluţiei sale.
În a doua epistolă, Sabato ne spune că valori precum demnitatea, respectul, ruşinea sunt considerate valori antice.Sunt lucruri despre care se vorbeşte numai în basme sau în poveştile despre război ale bunicilor noştrii.Citându-l pe marele Mircea Eliade care spunea că fiecare concepţie despre lume trebuie trăită înăuntrul ei, Sabato ne reliefează că noi nu mai avem o lume în care să trăim.Globalizarea duce la masificare, la atomizare şi chiar la clonarea fiinţei umane, oameni cu gusturi asemănătoare, cu pasiuni identice, fără unicitate sau personalitate, fiinţe golite de sens şi de substanţă, aneantizarea fiinţei. Sentimentul dominant al acestei lumi este cel de orfanitate, de singurătate perpetuă.Omul este singur pentru că s-a înconjurat de tehnologie care nu simte, nu iubeşte, nici măcar nu vorbeşte.
În următoarele epistole apar trei concepte cutremurătoare:individualismul emfatic, omul dezintegrat şi moartea silenţioasă. Toate acestea sunt atribute ale brutalizării pe cale tehnolgică a omului.Prima este legată în mod cert de raportul om-societate, o societate condusă de un capitalism de foarte multe ori prost înţeles sau prost aplicat, a doua de raportul om-om, omul nu mai este o unicitate, este confundat cu semenul său se dizolvă în masa amorfă a unei societăţi inerte, în substanţa moartă a lumii, a treia de raportul om-tehnologie unde omul este treptat înlocuit de tehnologie, cuvântul spus valorează mai puţin decât cel auzit pe internet.
Deşi istoria este o sumă de aberaţii, de persecuţii şi torturi, de injustiţii şi crime în numele unor credinţe, cei care s-au luptat pentru a-i apăra pe ceilalţi fac parte din rezistenţă, concluzionează Ernesto Sabato.Trebuie să luptăm pentru a supravieţui într-o lume în care sentimentul de orfanitate se împleteşte cu cel de vagabondaj, mă refer la sensul de părăsire, de pustiire a omului social-contemporan.
Lumea este în pragul unei provocări, dacă nu ne vom trezi la timp şi nu ne vom întoarce către biserici, cărţi, către oameni, nu vom promova iubirea ca mijloc de salvare, nu mă refer la cea cu tentă erotică ci la iubirea de aproape, atunci vom fi sclavi ai unei civilizaţii pe care noi am construit-o.
Acest volum poate fi comandat în limba spaniolă aici:
Leave a Reply