24.00 – 19.90 Lei
Termenul de „gândire laterală“ a apărut pentru prima dată în 1967 şi îşi propunea să desemneze un proces sistematic de a gândi inovator, depăşind tiparele limitative ale gândirii logice. După definiţia propusă chiar de dr. Edward de Bono, gândirea laterală ar putea fi înţeleasă astfel: „Nu poţi săpa o groapă nouă adâncind una mai veche.“
Creativitatea încetează, deci, a mai fi apanajul exclusiv al artiştilor, devenind un instrument practic la îndemâna oricărui doreşte să înveţe să gândească diferit. De la copiii de vârstă şcolară până la echipele manageriale de vârf, gândirea laterală le-a adus tuturor celor care au practicat-o o nouă perspectivă asupra felului în care funcţionează mintea şi o uimitoare creştere a capacităţii de a propune idei noi, de a găsi soluţii noi şi de a obţine rezultate uimitoare.
Astăzi, după apropae 40 de ani, gândirea laterală şi-a câştigat un binemeritat loc în Dicţionarul Oxford şi o reputaţie mondială de metodă infailibilă de creştere a productivităţii şi de obţinere a unor soluţii inovatoare optime la orice problemă. O dovedesc numeroasele companii internaţionale pentru care gândirea laterală reprezintă acum cheia succesului, printre care 3M, DuPont, IBM, Intel, McDonald’s, Procter&Gamble etc., precum şi miile de şcoli din întreaga lume în care metodele gândirii laterale sunt instrumentele de predare comune.
Edward de Bono este considerat autoritatea numărul unu în lume în domeniul gândirii creative şi al predării gândirii ca abilitate dobândită.
Edward de Bono a predat la universităţile Oxford, Londra, Cambridge şi Harvard. Este considerat o autoritate în domeniul predării gîndirii ca tehnică. El a inventat conceptul de gîndire laterală şi a pus la punct tehnici formale pentru gîndirea creativă deliberată. A scris 56 de cărţi, care s-au tradus în 34 de limbi.
Edward de Bono a fost invitat să conferenţieze în 52 de ţări şi să vorbească la întruniri internaţionale importante. În 1989, a fost invitat să organizeze o întîlnire specială a laureaţilor premiului Nobel. Unele dintre cele mai importante corporaţii de afaceri din lume, cum ar fi IBM, AT&T, British Airways, Du Pont, Shell, Ericsson, McKinseys, Ciba-Geigy, Ford, au apelat la consilierea sa. Uniunea Astronomică Internaţională a dat unui asteroid numele său, iar un grup de profesori universitari din Africa de Sud l-a aşezat pe o listă cu 250 de personalităţi din istorie care au contribuit cel mai mult la progresul umanităţii.
Edward de Bono administrează cel mai folosit program de predare a metodelor de gîndire în şcoală. Acest curs este predat acum în multe ţări din întreaga lume. Contribuţia sa esenţială constă în înţelegerea creierului uman ca sistem auto-organizat. Pornind de la această bază solidă, el a elaborat instrumente practice de gîndire. Munca lui este la fel de utilă în sălile de şedinţe ale unora dintre cele mai mari corporaţii din lume, cît şi în şcoli. Descoperirile sale sînt aplicate atît în şcolile de elită, cît şi în şcolile de la sate din Africa de Sud sau Cambodgia. Eficienţa descoperirilor făcute de Edward de Bono constă în simplitatea şi aplicabilitatea lor practică.
De acelaşi autor
Leave a Reply