„Renaşterea marchează afirmarea individului, trezirea dorinţei pentru frumuseţe, o procesiune triumfală a vieţii voioase, cucerirea intelectuală a realităţii fizice, o reînnoire a căutării păgâne a fericirii, o dezmeticire a conştientizării relaţiilor individului cu lumea naturală care îl inconjoară.” Aceasta este explicatia entuziastă pe care istoricul de artă olandez Johan Huizinga o atribuie unui entuziast renascentist fictiv, în eseul său „Problema Renaşterii.”
Daca adăugăm acestui cadru faptul că cei mai mulţi oameni îşi imaginează Renaşterea ca pe o întoarcere la spiritul Antichităţii, şi că în timpul ei s-a folosit pentru prima oară efectul de perspectivă pentru a adăuga adâncime picturilor, am găsit probabil cele mai importante elemente.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply