Literatura lui Dumitru Ungureanu beneficiază de grotescul noilor realităţi, cu sate supuse unor modele şi obiceiuri urbane, cu personaje pervertite de diferite influenţe ale modernităţii, toate convergând într-un comic buf, spumos de multe ori. Tot la fel ca marii povestitori însă, Dumitru Ungureanu rămâne un moralist comicului urmându-i, de cele mai multe ori, sentinţa tragică, una care dă sens povestirii şi o transformă într-un prilej de meditaţie.
Leave a Reply