Intoleranţi cu minorităţile sexuale, dar primitori cu imigranţii, amatori de concerte, dar neduşi pe la balet şi operă, neîncrezători în oameni, dar iubitori de politică, românii se dovedesc poporul cu cel mai scăzut interes în „a învăţa pe tot parcursul vieţii“, dintre cele 27 de naţiuni din UE, scrie Laura Laurenţiu în revista de cultură urbană Corso. Premianţii clasei sunt danezii şi suedezii, perfect adaptaţi viziunii occidentale despre lume şi viaţă.
În fapt, s-a stabilit că noi, românii, suntem cei mai slabi la învăţătură din Europa. Aceasta este concluzia indicelui ELLI (European Lifelong Learning Indicators), dat recent publicităţii de fundaţia germană non-profit Bertelsmann. Ce este acest Indice European al Învăţării pe tot Parcursul Vieţii? Nimic altceva decât un instrument sociologic, care măsoară educaţia pe care o acumulează europenii de când se nasc şi până mor, în şcoli, la locul de muncă, în comunitate şi în viaţa personală.
Realizat pe durata a doi ani, prin contribuţia a 191 de experţi europeni din domeniul social, academic, politic şi având la bază peste 500 de surse informaţionale, indicele ELLI a măsurat performanţa de învăţare pe patru paliere diferite: învăţarea pentru a şti (educaţia formală), pentru a face (educaţia vocaţională), pentru a fi (dezvoltarea personală) şi pentru a trăi împreună (educaţia pentru societate). Aceste patru domenii au fost definite în 1996, de către Comisia Internaţională pentru Educaţie din cadrul UNESCO, sub conducerea lui Jacques Delors, fostul preşedinte al Comisiei Europene.
Trebuie spus, de la bun început, că, după cum se specifică şi în studiu, indicele ELLI „măsoară exclusiv modul în care condiţiile de învăţare prezente într-o ţară facilitează bunăstarea economică şi socială“ şi nu este nicidecum o măsură a inteligenţei individuale sau colective.
Model canadian de succes
Primul index de acest fel a fost realizat în 2005, în Canada, unde, timp de cinci ani, au fost măsurate performanţele de învăţare în fiecare dintre regiunile economice. Scopul acestuia era să ajute canadienii să înţeleagă rolul asimilării de noi cunoştinţe pe parcursul întregii vieţi, în propriile lor comunităţi, şi să îi încurajeze să găsească soluţii concrete pentru îmbunătăţirea situaţiei, unde era cazul.
Succesul înregistrat de indicele canadian (CLI) i-a determinat pe europeni să „fure“ conceptul şi să-l adapteze la contextul local. „Am fost atraşi de CLI, pentru că am observat că acesta a ajutat la identificarea unor regiuni cu condiţii exemplare de învăţare. Alte comunităţi, similare ca mărime sau demografie, dar cu condiţii de învăţare mai puţin favorabile, se puteau uita la aceste exemple, puteau identifica diferenţe în politica educaţională şi îşi puteau îmbunătăţi condiţia. Mai mult, CLI ajuta individul să fie informat asupra stilului de viaţă în diferite regiuni, să ia decizii în plan personal – unde să trăiască, unde să-şi crească copiii, unde să lucreze, ce anume să viziteze etc.“ – a explicat pentru „Corso“ dr. Ulrich Schoof, reprezentantul Fundaţiei Bertelsmann şi manager al proiectului.
Pentru realizarea indexului ELLI, specialiştii germani au folosit nu mai puţin de 36 de indicatori, începând cu cele care vizau procentul de copii cu vârste între 4 şi 6 ani care au parte de educaţie formală; abilităţile de lectură, în matematică şi ştiinţe; oferta de educaţie vocaţională în diferite ţări; participarea la programe de instruire şi terminând cu cele care vizau implicarea în activităţi politice sau de voluntariat şi participarea la spectacole de teatru, dans, operă, balet, la concerte, filme ori vizitarea de muzee şi galerii.
Românii nu învaţă, dar vorbesc multe limbi străine
Rezultatele s-au dovedit îmbucurătoare pentru ţările nordice şi dezastruoase pentru fostele ţări comuniste. Pe primul loc s-a clasat Danemarca, urmată de Suedia, Olanda şi Finlanda, iar pe ultimul loc România, având înaintea ei Bulgaria, Grecia şi Ungaria. Pe domenii, ţara noastră s-a poziţionat astfel: a ocupat locul 24 pe palierul învăţare pentru a şti din 24 de ţări luate în studiu, locul 23 din 27 pe segmentul învăţare pentru a face, locul 26 din 27 pe palierul învăţare pentru a fi şi 24 din 25 pe segmentul învăţare pentru a trăi împreună. Iar asta, în ciuda faptului că „studenţii români cunosc mai multe limbi străine decât media studenţilor din alte ţări europene“, potrivit descrierii făcute pe site-ul elli.org.
Deşi nu au putut preciza exact motivele pentru care unele ţări au implementat cu succes învăţarea pe tot parcursul vieţii, iar altele nu, autorii studiului au observat anumite caracteristici la ţările din topul şi din coada clasamentului. Astfel, sistemul educaţional din ţările nordice este caracterizat prin educaţie cuprinzătoare, un grad ridicat de autonomie a instituţiilor de învăţământ, tradiţie în educaţia non-formală şi democratică şi educaţie universitară gratuită. Mai mult pe Ofcorso.ro
Leave a Reply