Reacţii împotriva extinderii fenomenului de anglicizare s-au manifestat la nivel internaţional, cu ecouri şi în ţara noastră. Şi astăzi sunt voci care acuză vehement fenomenul numit anglomanie, dar urmărind răspândirea celor două fenomene: globalizare (la nivel socio-economic) şi anglicizare (la nivel lingvistic), constatăm că aceste tentative de respingere a împrumuturilor din engleză sunt ineficiente.
Pătrunderea masivă în ultimele decenii a anglicismelor în limbile europene reprezintă un fenomen socio-cultural care ia amploare ca urmare a manifestării unei tendinţe generale a vorbitorilor de a folosi limba engleză în comunicarea internaţională. Această tendinţă se manifestă diferit pe nivele de cultură şi domenii de specialitate.
La răspândirea anglicismelor în general contribuie foarte mult presa scrisă sau vorbită, care informează publicul asupra diferitelor aspecte şi evenimente ale vieţii sociale, politice, culturale şi economice naţionale şi internaţionale, având un rol important în „modernizarea” vocabularului românesc prin împrumuturi din engleză. În perioada actuală se manifestă o tendinţă puternică de a extinde folosirea cuvintelor englezeşti şi în limbajul colocvial.
Abundenţa împrumuturilor de origine engleză din terminologia economică românească se justifică mai ales prin nevoia de a utiliza termeni specializaţi care nu au corespondent în română. Mai puţine sunt situaţiile în care se recurge la traducerea / calchierea construcţiilor lexicale englezeşti din terminologia economică. În ultimii ani, companiile care dezvoltă afaceri pe scară internaţională folosesc limba engleză ca pe un „cod” unanim cunoscut în relaţiile de pe piaţa comună a muncii.
Lucrarea se bazează pe studierea comportamentului anglicismelor în limba română actuală, tratând diversele lor probleme de adaptare la sistemul lingvistic românesc, cu referire specială la cuvintele din engleză utilizate în limbajul economic.
În condiţiile contemporane ale liberalizării relaţiilor economice pe plan internaţional, limbajul economic românesc evoluează spectaculos, proces favorizat de tendinţa actuală de internaţionalizare a limbajelor.
Cercetarea terminologiei economice româneşti (din perspectiva influenţei engleze exercitate la toate nivelurile limbii) pornind de la multitudinea şi diversitatea ipostazelor de utilizare a împrumuturilor din engleză demonstrează dificultăţile de adaptare la sistemul limbii române, datorate importantelor deosebiri dintre cele două limbi.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply