Printr-o alegorie de substanţă, Andrei Codrescu i-a găsit la o partidă de şah imaginar pe V.I. Lenin, babacul comunismului şi pe Tristan Tzara, babacul dadaisimului, în ultima sa carte: Ghid dada pentru postumani . Alegoria urmăreşte, la bifucraţie, cele două căi ale lumii revoluţionare, scriam la apariţia volumului: Una spre crime, gulag şi dictatură a proletariatului şi alta spre spargerea canoanelor, libertate absolută şi desfrâu.”Dadaismul joacă pentru haos, libidou creativ şi absolut, comunismul pune energiile în slujba raţiunii, ordinii, a unei toximonii sociale care duc la crearea omului nou”, prezumă Andrei Codrescu, de la începutul eseului.
Recent, o fotografie după o gravură care-i prezenta pe tânărul Adolf Hitler şi adultul Vladimir Ilici Lenin, jucând şah, acum o sută de ani, a fost publicată de către prestigioasa publicaţie britanică The Telegraf. Aceasta provine din colecţia privată a profesoarei evreice de artă a Furerului, Emma Lowenstramm, care a mărturisit mai demult jocul, gravura având, de altfel, pe spate semnătura celor doi dictatori care au schimbat faţa lumii. Foto: BNPS
În 1909, când se afla în casa renumitei familii evreieşti, Hitler era un jobbing artist, pictor începător. Acolo l-a cunoscut pe Lenin, aflat în exil, datorită acţiunilor sale antiţariste.
La începutul celui de-al doilea război mondial, familia de evrei a fugit lăsând bunurile, inclusiv gravurile şi tabla de şah, femeii de serviciu.
Acum stră-stră-nepotul servitoarei scoate la vânzare imaginea celor doi şahişti plecând de la suma de 40.000 Lire sterline. Vânzătorul preferă să rămână anonim, după ce tatăl acestuia s-a chinuit o viaţă să probeze autenticitatea documentului, investind sume semnificative în expertiză.
După cum se vede, Hitler juca cu piesele albe, fiind aproape de geam, iar Lenin, în penumbră, cu cele negre.
Să probeze această mărturile că Lenin era agent german? se întreabă unii dintre specialiştii consultaţi de The Telegraf.
Foarte interesant … cu conditia sa ne spuneti cine este autorul gravurii, când a fost realizata, când a fost imprimata si în ce scop.
Alte detalii despre tehica folosita, tiraj, hartie,stare de conservare ar fi binevenite pentru evaluarea credibilitatii unei descoperiri atât de valoroase (ma refer la valoare în dolari).