Premiul Nobel pentru Literatură, 1957
„…pentru importanta lui creație literară care, cu o lucidă stăruință, aruncă o lumină asupra problemelor conștiinței umane din vremea noastră”
Două romane celebre conţine această carte, alături de o serie de mici bijuterii narative, numite povestiri, toate ale unui autor care i-a fermecat până şi pe sfincşii care acordă premiul Nobel… „Străinul” descrie o crimă şi goliciunea omului în faţa unei situaţii absurde. „Ciuma” – o parabolă perfectă, complexă, a solidarătăţii umane în faţa nenorocirii. „Căderea” – un monolog absurd al unui individ care trăieşte fără speranţă. „Exilul şi împărăţia” – un univers în care graniţa dintre ficţiune şi realitate nu e vizibilă, ceea ce face cu atât mai atrăgătoare lectura…
De acelaşi autor
Adauga in cosul de cumparaturi.
Încerc o analogie, cât priveşte paradigma căderii, într „căderea” bacoviană şi instanţele căderii la Cioran. E interesant. Se pot extinde comparaţiile, care nu-s păguboase chiar dacă n-au „rezon”.
Sa va zic catesceva . Despre Romania.1) iatleectunlul devine clasa sociala sau ma rog patura sociala spre 1970 si apoi se face mare caz de intelectualitate inspre 1980. In 1960 io eram fiu de mic burghez .. opus claselor sociale santaose munctorime si taranime .. da ma rog funcionarimea cu sau fara studii era inca cel putin juma a mostenita de la burghezie Prin 1966-67 aflu ca sunt fiu de functionar . Apoi crescand numarul celor cu diploma universitara functionarii se transiofrma in intelctuali (ca era cam ciudat s azici unui profesor, medic functionar care traditional era ampliatul cu mancute si creion chimic) si iata=ma fiu de intelctual . Asta ar fi observtie sociologica traita.Tot aici : cuvantul intelectual era folosit cu parrcimonie in ani 60 intelectual se zicea despre un profesor universitar de valoare sau oameni de cultura de valoare recunoscuta. Raposatu profesor Levitchi zicea ca el nu este decat un om cu o activitate intelctuala .. fiindca intelctuali au fost Hasdeu, Iorga (si stiu ce zic. Nu ma laud . A fost elev al bunicului meu matern ..si de aceiasi varsta cu mama.) Insa azi avem o inflatie de intelctuali (practic orice ins care sta la un birou si nu este portar sau sef de post se cheama ca este “intelctual”. Si ziaristii is “filozofi”)2) Inevitabil functionarimea, dascalimea si diversii logofete branza-n cui aveau (sau incercau) un stil de viata burghez ca la Paris deci erau asimilati burgheziei (ca sa nu zic ca ar fi fost cam jenat ca burghezi sa fie numa carciumarii si, negustorii de gaz si carutasii mai instariti). De altfel cam astia asimilati burgheziei erau si aia cu ceva studii si care citeau romanturi fie de Eliade fie de Hugo sau Sebastian*. La fel stiu ce zic .Acu mai serios.3) Dupa 1920 Statul Roman , ala liberal (adica bratienist) a usurat accesul la invatatura prin burse** (tatal meu si fratii sai au avut). Insa majoritatea se indreptau spre umanioare puzderie la drept, legiune la litere si filozofie , multi la teologie si ce mai ramanea adica destui la geografie, stiintele naturii si altele ce asigurau accesul la dascalie . Medicina , Drumuri si poduri si Politehnica erau mai putin prizate poa si din cauza ca la Politehnica era asa ceva ca un examen de intrare (nu cu locuri numarate .. da intrarea nu era la liber ci doar daca catindatu atingea un anume barem.Mi se pare ca sil al medina , insa s-ar putea sa ma insel). Ciudat insa invatamantul superior agricol nu era prea prizat Ori vedeti dvoastra majoritatea acestor absolventi .. ei bine depindeau de Stat ptr angajare fie dascalime, fie amploaiati (logofete branza-n cui). Si nici la cademia se Studii economice nu se inghesuiau (am cunoscut doar 2 absolventi de ASE … Ma rog absolventi din anii 20-30)4)Structura economica a Romanie interbelice nu prea oferea debusee ptr o “”burghezie reala” cu studii superioare (de fapt oferea destul de putine si in Franta. Este vorba si de nivelul epocii , Cu 100 de ani inainte societatea era si mai putin “ofertanta”. Ada. In anii 30 intr-o fabrica era, de regula, un singur inginer. Arhisuficient.)5)Multe din , sa zicem , locurile “burgheze” din economie erau ocupate de .. ei da minoritati. De exemplu in Braila comertul de grane era traditional grecesc .Si colonialele” erau in buna parte “arondate” armenilor. Si sa nu va inchipuiti ca era loc de prea multi nou veniti! Scrisa Uaceristei lu Soros Unde să lucreze iatleectunlul? Ca azi: fie la stat, fie la mogul, dacă nu vrea să pună şi me2na (adică să fie funcţionar de bancă sau să ve2ndă cărţi) mai arata si o profunda siperficialitate. Ca sa vanda carti ii trebuia ceva capital .. in plus existau librarii deja celebre care ,scuze. nu prea puteau fi concurate (de ex Socec .. de care imi aduc aminte din lecturi!) Celor mai multi dintre”intelctuali” capitalul le lipsea in mod crunt .Ia rliocurile din banci – hai sa fim seriosi ce sa caute intr-o banca unu ca Eliade sau Cioran? In banci este nevoie de contabili – si mai tineti minte bancurile cu ASEistii?! Nici in interbelic nu erau mai “apreciati” . Asa ca .. tot statu sireacu. Sau vreo foaie patronata de un politician era un debuseru ptr un aspirant la Rica Venturiano in drum spre implinirea intru Coriolan Dragotescu.6) Remarca ca cum universităţile sunt cam prea rome2neşti, ave2nd een vedere că urbanul nostru era populat masiv de evrei, maghiari, germani este nedreapta si rasista cu nostalgii de apatheid. De fapt acea populare masiva (de ce oare sunt uitati grecii?!) arata ca populatia romaneasca era cam intr-o stare semicoloniala. Si are “avantajul” ca uita ca la un moment dat si minoritatile concurau acerb ptr functiile din stat! De fpat paine adevenise cam mica ptr toata lumea – de aici si masurile de numerus clausus. Insa ma rog azi corectidtudinea politica cere ca romanul sa fi fost ilot in Romania …7) Da universitatile erau de stat. Dar fiindca fusesera infinntate de stat. Ca si liceele. Daca am fi asteptat particoleru sa infinteze el .. ei bine nu am fi avut nici facultate de medicina, nice scoala de poduri si nice ivatamant agricol!! Si imi este frica ca nici prea multe cai ferate… In intreaga lume constructia unui stat modern pe baza unei societati tip vieux regime incepe cu birocratie mai multa. A se vedea Bosnia cu care a fost miluita Austria. Primamiscare a fost mai multa biorocratie- un pic prea multa ptr regiunea aia … Asa a fost si in Bucovina … Fara sucar .. alternativa ar fi ramasnera in feudalism . care in mod normal este imposibila. A se vedea modul in care in cateva decinii s-au extins imperiile coloniale ..*Sebastian. Cel mai urban autor interbelic . Nu va lasati pacaliti e cam la fel de realist precum autorii proletcultisti . Societatea sa este atat de urbana doar fiindca are el grija sa nu pomeneasca ca la mica distanta de Calea Victoriei ei bine puteai sa admiri cel mai gras porc din tara/lume (dl Nestor Ignat pomenea ca a apucat sa vada o astfel de atractie expusa in anii 20 . Expusa intre coada lu Breazu si palatul Sutu , adica vis a varza de Universitate! Micu Paris prin 1925-29!! Si stati linistioti si domnisoare din cele mai inalte familii care dansau foxtrot la Paris puteau juca sarba la Mosi in Obor !!!)** acu sa nu va inchipuiti ca erau multi. La Hotin liceul avea un singur rand de clase – o singura clasa de anul 1 ptr liceul de baieti .. tot atatea ptr cel de fete! La Cetatea Alba idem. La Dorohoi la fel. Ba imi este frica ca si la liceul Trebonian din Botosani. Parca Aron Pumnul din Cernauti*** avea 2 clase pe an. Da ati auzit de cartea aia Elevul Dima dintr-a saptea ? De ce a saptea si nu din a saptea C? Pai ca ca era una singura !! Si sa nu va inchiouiti ca erau multi studenti. Erau multi doar comparativ cu 1900..Ca la bacalaureat se pica masiv ! Maxim un sfert de clasa – si dintre astia multi se anagajau direct sau fetele sateau acsa pana se maritau, Asa era in 1930.*** Cernauti era al 3lea oras la tarii. Si Aron Pumnul avea si internat ca erau multi elevi mai de la “distanta” data fiind celebritatea liceului..